Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Brânza bună “De la Munte”

Publicat: 12 decembrie 2016 - 16:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Punct final pentru proiectul “Modele agricole sustenabile pentru zona montană a României”. Șase stâne din munții noștri au fost aduse în secolul civilizației cu banii puși la dispoziție de guvernul din Țara Cantoanelor, prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.

Istoria acestui proiect a început în ianuarie 2014 și se încheie luna aceasta. Cei implicați au expus, într-o conferință susținută pe 15 noiembrie a.c., punctele forte ale proiectului: construirea de stâne și saivane cu toate dotările civilizației, unde să fie procesate produse din lapte de oaie, cu respectarea rigorilor legislației europene și a criteriilor pentru produsul montan, asigurarea independenței energetice prin resurse regenerabile, precum și formarea profesională a oierilor.

“Modele agricole sustenabile pentru zona montană a României”Click pe poza pentru galerie!
Și, poate cel mai important, a fost creat brandul ”De la Munte”, care-și merită din plin eticheta de produs montan. Sub acest brand urmează a fi comercializate produsele procesate din lapte de oaie (urdă, caș, unt, brânză frământată etc.) în stânele modernizate. “Ne dorim ca producătorii să păstreze rețeta tradițională, partea de tehnologie autentică, dar toată trebuie pusă într-un context de legislație europeană de curățenie, etichetare și trasabilitate”, spune Ovidiu Spînu, director executiv al Fundației Open Fields. Brandul este deschis tuturor producătorilor români din zona montană, cu condiția strictă să respecte normele impuse de legislația europeană.

Reușite pornite de la adevăruri crude
“Condițiile în care se lucrează și se trăiește în stânele din zona montană seamănă mai degrabă cu cele de Ev Mediu. Am pornit de la aceste adevăruri crude și proiectul la care am lucrat în ultimii ani și-a dorit să creeze un lanț valoric care să plece de la natură și de la munte și să ofere produse de înaltă calitate consumatorilor finali”, a adăugat Ovidiu Spînu.
“Am făcut planuri de management al pășunii în cele șase locații, am îmbunătățit covorul ierbos cu loturi demonstrative, am asigurat partea de cazare a animalelor prin construcția de saivane și am urmărit să implementăm o abordare de fabrică, nu neapărat de stână. Cei care gestionează actualele stâne au fost instruiți profesional să cunoască toate etapele de producție, de la furajarea animalelor, până la marketing”, spune Ioan Agapi, directorul executiv al Federației Agricultorilor de Munte Dorna.

 

BENEFICIARII PROIECTULUI
Proiectul în valoare de 2.500.000 franci elvețieni acoperă șase asociații din șase județe cu zonă montană din România:
• Asociația Crescătorilor de Oi Străcioru, din Bistrița Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud: 90 de membri cu 1500 ovine și 275 ha de pășune. Stâna se află în Munții Călimani, la altitudinea de 1450-1550.
• Asociația Crescătorilor de Animale (ACA Tulgheș), jud. Harghita: 230 de membri cu 1000 ovine și 971 ha de pășune în Munții Hășmaș, la cota 920-1150 m.
• Composesoratul Ibănești, jud. Mureș: 550 de membri cu 1200 ovine și 650 ha de pășune. Stâna se află în Munții Gurghiului la altitudinea de 600-1150 m.
• Asociația Producătorilor Montani Fărcașa, jud. Neamț: 115 de membri cu 530 de ovine și 700 ha de pășune (Munții Stănișoarei, altitudine 900-1000 m).
• Asociația de Dezvoltare Rurală Grințieșul din Broșteni, jud. Suceava: 536 de membri cu 2000 de ovine și 1120 ha de pășune. Stâna se află în Munții Bistriței, la altitudinea de 1550-1700 m.
• Obștea Năruja, jud. Vrancea, cu 127 de membri, 3.100 de ovine și 274 ha de pășune, în Munții Vrancei, la 1150-1350 m altitudine.

“Modele agricole sustenabile pentru zona montană a României”
Ovidiu Spînu: „Deși avem peste 14 milioane de oi în România, nu găsim nici în restaurante, nici la retaileri, cotlet de berbecuț, și nici brânzeturi. Avem tradiție, rase bine închegate, dar, în același timp, nu găsești lactate de oaie în retailul modern. Din estimările noastre, doar 20% din producția de lapte de oaie a României este colectat de procesatorii autorizați și ajunge pe piața organizată. Restul de 80% se folosește local, fie o consumă producătorul, fie se folosește, primitiv, ca monedă de schimb”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 21 (182) din 1-15 decembrie 2016

Vizualizat: 724 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Brinkman - Let’s improve together Titan Machinery - Red Carpet 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?