Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

BLACKFACE - rasă adaptată zonei MONTANE

Publicat: 31 decembrie 2017 - 15:05
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cu ocazia vizitei în Scoţia, din această vară, m-au impresionat oile Blackface prin rezistenţa lor la condiţiile dure de mediu de pe dealurile înalte scoţiene şi prin performanţele lor de producţie.

Prima constatare a fost că aceste oi se aseamănă destul de mult cu ţurcana noastră bucălaie, care populează arii largi din zonele montane din România, mai cu seamă din Carpaţii Meridionali. Intenţia unor oieri din zona montană a judeţului Hunedoara de a importa berbeci din rasa Scoţiană cu Capul negru m-a determinat să scriu acest articol.

În Regatul Unit al Marii Britanii (UK), poartă numele de Blackface, dar scoţienii o numesc, cu mare mândrie, Scotish Blackface, adică Scoţiană cu Capul Negru.
Fără îndoială, strămoşii rasei provin din populaţia oilor britanice cu coarne, din care s-au desprins şi alte rase. Oile Blackface sunt menţionate încă din secolul al XII-lea de călugării britanici care foloseau lâna pentru îmbrăcăminte. La începutul secolului al XIX-lea aceste oi au fost aduse pe dealurile înalte din nordul Scoţiei. La concurenţă cu rasa Cheviot, după o perioadă tumultuoasă, Blackface a câştigat competiţia după ce scoţienii şi-au dat seama de capacitatea ei ridicată de a supravieţui şi de a se reproduce în condiţii meteorologice nefavorabile, fiind de atunci considerată rasa scoţiană cea mai potrivită pentru păşunile montane.
La începutul secolului al XX-lea a început îmbunătăţirea acestei rase. Astfel oile Blackface au evoluat pe parcursul a zeci de ani influenţate de climă, de calitatea păşunilor, şi s-au diferenţiat mai multe tipuri distincte în cadrul rasei, dintre care cele mai cunoscute sunt: tipul Perth (în nord-estul Scoţiei, în sud-vestul Angliei şi în nordul Irlandei) cu o dezvoltare corporală mai mare, destinat să producă miei cu greutatea de 40 kg, şi tipul Lanark, care domină zonele ceva mai blânde din centrul şi sudul Scoţiei şi din nordul Angliei, cu dimensiuni medii şi lâna mai scurtă. Tipul Lanark a fost infuzat cu alt tip Newton Stewart, pentru a îmbunătăţi capacitatea lactogenă şi rezistenţa la condiţiile dure de mediu.

Scotish-Blackface.2_b

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de Ioan PĂDEANU
                                    Octavian-Sorin VOIA
                                    USAMVB Timişoara

 

Vizualizat: 1129 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

La Agritechnica 2017, producătorul german de maşini agricole - Claas a câştigat o medalie de aur şi patru medalii de argint.
Medalia de aur a fost acordată pentru Cemos Auto Threshing - Modulul automat de comandă pentru combinele de recoltat Claas cu scuturători şi hibride. 
Cemos Auto Threshing este un alt modul care contribuie la automatizarea proceselor desfăşurate de combina de recoltat. 
Noul sistem de asistenţă permite ajustarea complet automată a spaţiului contrabătătorului şi a turaţiei tobei de batozare în unităţile de batozare tangenţiale,
pentru o adaptare dinamică la condiţiile existente de treierat. 
Astfel, procesul derulat în unitatea de batozare este îmbunătăţit în mod continuu şi automat până la limitele sale tehnice de performanţă, fără a mai fi nevoie de reglaje manuale.
Integrat în sistemul Cemos Automatic, Cemos Auto Threshing este interconectat cu toate celelalte sisteme de asistenţă ale combinei de recoltat, în special cu sistemul de control automat al vitezei de deplasare - Cruise Pilot.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga StalkBuster - Kemper şi John Deere - Medalie de aur Agritechnica 2017 Francisc Mozer vrea 2 lei pe litrul de lapte
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?