Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Berbecuţii Merinos - mândria lui Tănase Moise

Publicat: 18 februarie 2019 - 20:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-o dimineaţă rece de sfârşit de ianuarie, am ajuns în comuna Greci din judeţul Tulcea, după ce am trecut Dunărea cu bacul. Înainte de a intra în sat am putut admira câmpurile de grâu şi de rapiţă uniform răsărite, semn că fermierii din zonă nu au motive de îngrijorare cu semănăturile de toamnă la desprimăvărare. Mi s-a spus că pe valea destul de largă, ploile au venit la timp şi au făcut minuni.

Mă aflam în vizită la ferma unui crescător mândru de animalele pe care le deţine, la stâna cu 900 de oi din rasa Merinos. La cei 43 de ani ai săi, Tănase Moise este un om straşnic, tânăr, un împătimit iubitor de animale. El provine dintr-o cunoscută familie de crescători de ovine. Tatăl său, Gheorghiţă Moise, chiar şi acum, la venerabila vârstă de 80 de ani, mai vine la stână - atunci când poate - să vadă cu ochii lui ce mai fac dragele-i mioare. „Împreună cu fratele meu, Tudorel (cel care m-a însoţit în fermă - n.r.), ne îngrijim de creşterea şi exploatarea a 900 de oi din rasa Merinos. Avem o suprafaţă de păşunat de vreo 100 ha, nu departe de fermă, concesionată de la primărie pentru 200 lei hectarul pe an. În primăvară, vom semăna zece hectare de lucernă, să avem terenul nostru de producere a nutreţului, să nu mai cumpărăm din altă parte”, ne-a declarat fermierul.

Oieritul in GreciClick pe poza pentru galerie!

Un an destul de bun pentru oierit, cu preţuri mulţumitoare!
Pentru crescătorul din Greci, anul trecut a fost unul destul de bun; cu preţuri mulţumitoare. A reuşit să vândă mieii cu 11 lei/kg în viu. Un foarte cunoscut achizitor din judeţul Tulcea, Taşcă Caraman, om de toată isprava, i-a cumpărat toţi produşii scoşi la vânzare. Avusese 700 de miei, de toată frumuseţea. În fermă, mulge cam 250 litri de lapte la zi, îi colectează în tancul de răcire şi din două-n două zile vine maşina de la Olympus, un procesator cu acoperire în zonă, şi ridică marfa pregătită pentru livrare. Lui Tănase Moise i se oferă la contract 2,75 lei pe litru, un preţ apreciat drept suficient de bun. Lâna de Merinos este căutată; nu a aruncat-o cum s-a mai întâmplat prin alte părţi! A dat-o cu 4 sau 5 lei kilogramul, după cum a găsit clienţi la centrele specializate. În acelaşi timp, a accesat şi programul „Lâna”, subvenţionat cu un leu/kg. Pieile le-a predat unui cumpărător din comuna Baia, cu 10 lei cea de oaie şi între 13-15 lei cea de miel.
De câţiva ani, Tănase Moise nu mai trece Dunărea cu brânză ca s-o vândă în pieţele din Brăila. Spune că nu are nici timp, dar nici nu se merită; nu mai este cererea aşa de mare, iar preţul nu ar fi atât de atractiv.

Ferma cere investiţii
La stână a avut şansa de a găsi doi îngrijitori - Marian şi Mihai - harnici şi serioşi. E mare lucru în ziua de astăzi! Celor doi angajaţi le dă lunar în mână 1.500 lei, o mâncare şi cazare. „Ne-ar mai trebui puţină păşune. Ne va repartiza ceva teren în primăvara asta, că Primăria Greci intenţionează să scoată circa 400 de hectare şi s-o dea prin atribuire directă crescătorilor din comună, după numărul de animale deţinute”, a precizat Tănase Moise.
Soţia lui, Elena, a accesat SubMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri; acum este în al cincilea an. Sunt fonduri europene nerambursabile menite să încurajeze stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca şefi/conducători unici ai unei exploataţii agricole. Şi Elena o face cu succes. Ferma cere investiţii pe mai departe, mai ales în modernizarea vechilor adăposturi tradiţionale şi în mecanizare.

Exemplare frumoase, bine hrănite şi sănătoase
Ca să vizităm animalele în sector, a trebuit să încălţăm cizmele. În adăpostul mare erau circa 500 de animale - oi cu miei. Exemplare frumoase, bine hrănite şi sănătoase. O parte dintre oi a fătat 500 de mieluţi la sfârşitul lunii noiembrie şi la începutul lui decembrie. Acum au luat în greutate între 25 şi 30 kg. Crescătorul din Greci va vinde din ei prin martie-aprilie, după ce va opri 150 de mieluţe de prăsilă. Aşa procedează an de an. Cumpărătorii s-au arătat dispuşi să plătească 12 lei/kg în viu.
Începând cu 1 februarie va fi o nouă perioadă de fătare. Tănase Moise se aşteaptă să mai vină pe lume încă 250 de miei. Le-a pregătit din timp spaţiile de cazare şi de furajare!
Ca bun gospodar, crescătorul şi-a asigurat necesarul de hrană pentru animalele sale până va începe păşunatul. Mai are în stoc 130 tone de porumb, cumpărat de la un fermier din zonă cu 60 de bani kilogramul, şi 700 de baloţi mari de fân de lucernă. Fiecare a costat 80 de lei bucata. După cum apreciază, preţul este aşa şi aşa...
Furajele sunt suficiente. Tainul zilnic este de un kilogram de porumb şi două de fân de lucernă pe cap de oaie.

În fermă, câte nu sunt de făcut?!
„La saivanul mare aleg oile de miei, ele rămân afară. Mănâncă întâi mieii şi pe urmă intră şi ele la masă. Furajez de două ori pe zi. Acum mieii sunt afară pe o parcelă de vreo 50 de hectare. Nepăscută, cu iarbă pe ea! Oile le avem în stabulaţie, nu le dăm drumul. În saivan, apa este asigurată printr-un puţ forat, canalizarea este realizată prin reţea subterană”, a susţinut Tănase Moise, după care a continuat: „La 5 dimineaţa sunt în picioare. Mă duc la fermă; câte nu sunt de făcut?! Trebuie să asigur mâncare şi apă la animale, să fie curăţenie. Zilele trecute am reparat ulucii, ieslele. Seara târziu vin acasă şi cad obosit în pat!”
Îl întreb dacă din pădurile din apropiere mai vin prădătorii să dea iama prin turmă. Neagă: „Nu, nici şacalii şi nici lupii nu vin; sălbăticiunile mai urlă noaptea, dar nu au atacat încă stânele! Dacă rămâne o oaie noaptea pe câmp, o mănâncă! Mai vin şi cei cu... două picioare”, spune râzând.
Tănase Moise are doi copii, Alexandra şi Ştefan. Sunt încă mici, de 14 şi 12 ani. Amândurora le plac animalele. Fata este în clasa a VIII-a şi ar dori să se facă medic veterinar, iar băiatul să-i urmeze la oierit! Ajută la stână, este obişnuit cu munca.
În sat, bătrânii au cam vândut din oi, pentru că nu mai puteau să le îngrijească. Ciobănitul cere efort, nu glumă! „Caprele au fost vândute mai toate; au rămas tot mai puţine. Numai astă-toamnă s-au dat în jur de 1.000 de capete. De ce? Lipsa păşunilor, laptele prost plătit, la 1,3-1,5 lei litrul”, ne-a declarat fermierul.

Când asociaţia are grijă de membrii săi
Mândria lui Tănase Moise sunt berbecuţii cazaţi într-un alt saivan. Rasă, nu altceva! A luat material de prăsilă de la Perieni, judeţul Vaslui, şi de la Institutul Palas - Constanţa. Are acum 120 de exemplare superbe. Va mai vinde din ele, dar numai cu certificat de origine. Sunt căutate pentru reproducţie şi au preţ bun pe piaţă!
Tănase Moise, crescătorul de ovine din Greci, este înscris la Asociaţia Crescătorilor de Ovine Dobrogea, al cărei preşedinte este Iancu Polifronie, de altfel un om cu experienţă şi destul de respectat în sector. Ne spune că un ajutor constant de specialitate pe ameliorare şi reproducţie îl primeşte şi de la inginerul zootehnist Marian Valentin, secretarul Asociaţiei constănţene.
La finalul şederii în stâna cu 900 de oi Merinos am pornit spre casă cu gândul că la Greci am întâlnit şi oieri mulţumiţi.

 

Tanase Moise_b
Tănase Moise: „Viitorul oieritului e cam sumbru; e destul de greu, nu mai găseşti îngrijitori, nu sunt locuri suficiente de păşunat, furajele se scumpesc de la un an la altul. În ceea ce ne priveşte, vrem măcar să menţinem efectivele în jurul a o mie de animale de rasă. Suntem mulţumiţi că, atât cât este, am luat subvenţia la timp”.

Tudorel Moise_b

Tudorel Moise: „Mai sunt greutăţi în fermă, nu se pot rezolva toate odată, aşa cum vrem noi! Saivanul trebuie modernizat, este ridicat în stil tradiţional. Ne-ar mai trebui un tractor şi o presă, le vom cumpăra anul acesta second-hand”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 7274 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?