Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Berbecii cu origine sunt toţi sănătoşi?

Publicat: 10 aprilie 2018 - 01:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Numeroşi crescători de oi au beneficiat de schema de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, schemă instituită de două ori, în 2014 şi în 2016, cuantumul sprijinului fiind 2500 de lei pentru un exemplar. Programul de minimis a primit, desigur, numeroase critici, îndreptate cu precădere asupra calităţii genetice a berbecilor tranzacţionaţi. 

Unii fermieri au acuzat în spaţiul public că numeroşi berbeci au fost de proastă calitate şi nu au meritat banii puşi la bătaie de stat, schema fiind făcută de minister doar pentru a satisface interesele furnizorilor de berbeci de rasă. Alţii nu au contestat programul ca atare, considerându-l util pentru ameliorarea raselor, dar au făcut observaţii aplicate privind anumite aspecte tehnice. De pildă, au semnalat că berbecii scoşi pe piaţă nu au avut certificat de sănătate, care ar fi trebuit să însoţească certificatul de origine. Or, în actul normativ pentru acordarea acestui sprijin nu se specifică explicit obligativitatea emiterii certificatului de sănătate a berbecilor vânduţi prin programul de minimis.

Berbeci_b

Frumos, dar şi sănătos?
Cel care a făcut o astfel de observaţie este Pavel Iovăneasă, un cunoscut crescător de animale din zona Haţegului şi, în acelaşi timp, preşedinte al Asociaţiei Oierilor de Munte ”Retezatul-Haţeg”, el însuşi beneficiar al programului de minimis, în urma achiziţionării, în 2014, de berbeci din rasa Ţurcană. ”Un berbec mi s-a îmbolnăvit după ce l-am cumpărat. Ar fi bine să aibă, când e vândut, certificat de sănătate. Dacă se îmbolnăveşte la mine în fermă, sunt eu vinovat, dar dacă l-am cumpărat bolnav? Având certificat de sănătate, cel care mi-l vinde îşi asumă responsabilitatea sănătăţii animalului”, consideră Iovăneasă.
Constanţa Ştefan, preşedinta Asociaţiei Agricole ”Ţara Loviştei” mi-a spus la IndAgra 2017, că, într-adevăr, ”furnizorii de berbeci ar trebui să aibă certificatul de sănătate pentru animalele tranzacţionate”.
Nu există informaţii oficiale privind numărul berbecilor care s-ar fi îmbolnăvit şi ar fi decedat în intervalul de trei ani, cât îl obligă legea pe beneficiar să păstreze berbecul în fermă, dar potrivit unor surse din interiorul MADR, numărul exemplarelor dispărute cu documente justificative (decese înregistrate de medicii veterinari ) ar fi de până în 200, dintr-un total de 17.500! Desigur, numărul ar putea fi mai mare, dacă nu au fost raportate dispariţiile acestora sau medicii veterinari concesionari nu au operat în RNE modificările cuvenite.

COP-ul, filtru pentru sănătate
Acestea ar fi cazurile extreme, dar până acolo mai sunt alte inconveniente. ”Un berbec poate fi clinic sănătos, dar să nu fie apt de montă!”, mi-a spus Claudiu Berzava, inginer zootehnist şi coordonator COP la Asociaţia Ovitim Mioriţa Timiş. Specialistul avertizează orice cumpărător de berbeci pentru reproducţie să nu dea banii pentru exemplare care nu sunt autorizate pentru montă. Există riscul ca berbecii să sufere de Brucella ovis, o boală care le afectează grav capacităţile reproductive. ”Dacă animalul este bolnav cronic, monta eşuează. Oaia nu va rămâne gestantă. Dacă animalul are boala într-o fază acută, femela rămâne gestantă, dar produşii de sex masculin se vor naşte automat bolnavi”, a avertizat inginerul zootehnist. Prin urmare, e bine ca oierii să facă analize berbecilor pe care-i păstrează pentru montă. Oricum, ”oierii care au acceptat să introducă animalele în COP sunt obligaţi să obţină pentru berbecii lor autorizaţie de montă, de la OJZ-uri”, m-a asigurat Berzava. Autorizarea se obţine în urma unui şir de proceduri. Mai întâi, oierul solicită medicului veterinar prelevarea de probe de sânge, tariful variind între 30 şi 60 de lei pentru un exemplar. Sângele este analizat în laboratoarele DSVSA-urilor şi pe baza analizelor se va decide dacă berbecul este sau nu autorizat pentru montă. ”Unul dintre fermierii care au vrut să înscrie oile în COP, a avut 20 de berbeci. Le-am luat probe de sânge şi a rezultat că opt aveau Bruceloză. Evident, nu i-am acceptat în COP. Aceste exemplare trebuie castrate”, mi-a exemplificat inginerul o situaţie întâlnită în practica asociaţiei. Statul finanţează analizele pentru Brucella melitensis, fiindcă e transmisibilă la om, dar pentru Brucella ovis fermierii sunt obligaţi să scoată banii din buzunar, deşi efectuarea cumulată a celor două analize nu ar presupune costuri mult mai ridicate.

Prionii în acţiune
Lipsa unui control ferm asupra berbecilor de reproducţie vânduţi prin programul de minimis ar fi putut favoriza, de asemenea, şi apariţia unor noi focare de scrapie în ţara noastră? ANSVSA nu suflă o vorbă despre aceste focare, dar este totuşi obligată să le raporteze către Organizaţia Internaţională a Epizootiilor. Datele sunt trimise semestrial şi pot fi consultate pe oie.com. Berbeci cu certificat de origine vânduţi în cadrul programului de minimis ar putea fi la originea apariţiei unor noi focare în judeţele Botoşani, Mureş şi Timiş (focare confirmate pentru revista Ferma de autorităţile sanitar-veterinare din judeţele respective)? Unii crescători de oi au opinat pe facebook că au fost vânduţi şi berbeci necontrolaţi sanitar-veterinar şi aceştia ar fi putut fi bolnavi de scrapie. E un lucru cert faptul că un berbec purtător al prionilor care declanşează boala îi transmite pe cale sexuală. Desigur, nu există, deocamdată, rezultate publice ale unei eventuale anchete privind apariţia noilor focare de scrapie din cauza unor berbeci cu certificat de origine, achiziţionaţi sau nu prin programul de minimis. Autorităţile ar putea investiga, prelevând probe de sânge de la berbecii tranzacţionaţi. Potrivit legii, beneficiarii au obligaţia să păstreze berbecii timp de trei ani de la cumpărare. Ar fi de pomină, nu-i aşa, ca statul să fi finanţat cu 40 de milioane de euro un program de ameliorare a raselor de ovine care ar fi favorizat răspândirea vreunei boli!


TRANSPARENŢA - ANTIDOTUL NEREGULILOR
Din discuţiile avute atât cu fermieri, cât şi cu specialişti, rezultă că tranzacţionarea berbecilor cu certificat de origine nu a beneficiat şi de o rigurozitate pe măsură privind sănătatea şi capacitatea reproductivă a exemplarelor. Schema pusă în funcţiune de miniştrii Constantin şi Irimescu a pus în mişcare peste 17.000 de berbeci cu certificate de origine, dar printre aceştia s-au aflat şi berbeci care fie au eşuat în actul reproductiv, în ciuda aspectului lor convingător, fie au transmis boli urmaşilor. Statul a dat banii, zeci de milioane de euro, dar nu a fost la fel de interesat să monitorizeze cu maximă atenţie sănătatea masculilor subvenţionaţi cu 2500 de lei bucata. Cine pe cine ar fi păcălit? Cel mai păcălit ar putea fi statul, dar, după cum bine ştim, statul deseori nu se prea sinchiseşte când e vorba de bani cheltuiţi pentru cauze generoase. Păcăliţi ar putea fi şi fermierii care au cumpărat un berbec de origine, chiar dacă banii au fost daţi de stat, fiindcă fermierul respectiv s-a aşteptat să aibă în turmă un berbec apt de montă, dar în final a constatat că oile nu au rămas gestante sau, mai rău, s-au îmbolnăvit. E datoria autorităţilor să controleze sistematic modul în care sunt respectate legile şi regulile şi să facă publice rezultatele acestor controale, iar acolo unde sunt goluri legislative, să le acopere.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 998 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?