Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bate vântul falimentului prin fermele de bovine

Publicat: 07 februarie 2020 - 14:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultima perioadă, tot mai mulţi crescători de animale, ajunşi pe culmile disperării, au fost nevoiţi să renunţe la fermele lor în care au investit cu atâta speranţă şi bani, şi muncă, şi timp, şi suflet… „Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, nu departe va fi vremea când vom vedea vaci cu lapte doar la Muzeul Antipa. Împăiate!”, ne-a declarat un fermier greu încercat.

 

Statisticile oficiale arată că în România efectivele totale de bovine s-au redus din 1990 încoace cu circa 70 la sută, ajungând acum undeva sub două milioane de capete.

FermaClick pe poza pentru galerie!

„După 30 de ani, am renunţat la vaci!”

Ionel Panaite, fermier din judeţul Galaţi, nu a avut ce face şi a luat o decizie radicală: a vândut ferma de animale bucată cu bucată. Cu mare durere în suflet! “Din toamna trecută, am renunţat, cu durere, la ferma de vaci, pentru că laptele livrat în baza unui contract semnat cu un procesator dintr-un judeţ învecinat nu a fost plătit nici până la această dată. Am de primit peste zece mii de euro. Acum trebuie să ne chinuim prin instanţele de judecată, să apelăm la avocaţi, la executori judecătoreşti, pentru a ne recupera banii”, ne-a declarat, cu amărăciune, fermierul gălăţean.
Aşadar, unitatea procesatoare nu şi-a respectat înţelegerile convenite şi nemaiavând bani să-şi cumpere furajele pentru iarnă, crescătorul de animale gălăţean a fost constrâns să vândă vacile pe unde a putut şi la preţuri de nimic! “În luna noiembrie 2019 am vândut o parte din cele peste o sută de vaci de lapte la un crescător din Bacău. În condiţiile în care nu ai bani de nutreţ şi vinzi iarna, sigur că le dai la un preţ de nimic! Restul, după cum am găsit: la un fermier 17 capete, la altul 16, iar la abator 15 animale. Din efectivul rămas, am dat la bucată: câte o vacă-două la unii gospodari din zonă. Am predate şi la abator, unde am primit 10 lei pe kg de carcasă! Dacă a avut 200 kg, am luat 2.000 lei”, a calculat Ionel Panaite.
Trebuie spus că în comunele judeţene, mulţi crescători au început să vândă din animale ca să poată supravieţui peste iarnă. Unii, care au copii la liceu sau la facultate, au recurs la acest gest disperat pentru a face rost de banii necesari ca să-şi ţină copiii în şcoli.
În statistica oficială, la nivel judeţean sunt înregistraţi circa o sută de crescători de animale, dar, practic, mai sunt „în viaţă” doar câţiva... şi toţi au probleme cu livrarea laptelui sau a brânzei preparate.

Ionel Panaite_b

„O lună de zile nu am avut cui da laptele!”

Ionel Panaite creşte vaci cu lapte de mai bine de 30 de ani. Imediat după Revoluţie s-a împrumutat de bani, a cumpărat animale şi şi-a făcut ferma. Deţine un adăpost pentru 120 de capete, dotat corespunzător cu toate utilităţile. De asemenea, dispune de 25 hectare de păşune închiriată de la primărie pentru a ţine animalele pe timp de vară. Ajunsese să exploateze 105 de văcuţe de lapte din rasa Holstein, din care 35 erau în lactaţie. Se pricepea să îngrijească de minune animalele, deoarece de profesie este tehnician veterinar. Numai el şi bunul Dumnezeu ştiu cât s-a chinuit să le menţină în viaţă!
În vara trecută, n-a avut cui să predea laptele. Pe vremuri avusese un beneficiar serios, dar acela a vândut fabrica şi noul proprietar s-a reprofilat, fiind interesat mai mult de teren decât de activitatea de procesare. Aşa că, timp de aproape o lună, Ionel Panaite a tot făcut brânză, iar o parte din lapte l-a dat cui a vrut şi cui nu a vrut!


„Am trimis la abator două TIR-uri cu animale!”

Într-un moment de disperare, Ştefan Muscă a recurs la un gest extrem. Cu lacrimi în ochi, a urcat o bună parte din animalele fermei sale în autocamioane şi... la abator cu ele! „Asta a fost o răzbunare a mea pe Ministerul Agriculturii (!?!) Am depus un proiect pentru construirea unui abator mobil pentru Cooperativa «Fermierii Patrioţi» din România şi am primit răspunsul: eligibil fără finanţare. Până atunci umblau direcţiile agricole după noi, crescătorii de animale; s-a rugat şi fostul ministru Daea de noi să facem proiecte, pentru că sunt bani alocaţi prin program. Era benefic abatorul, pentru că nu mai vindeam animalul cu 3 lei kg la samsari! M-am enervat şi mi-am zis că în situaţia asta nu se mai merită să fiu sclavul lor! Şi am încărcat două TIR-uri şi am trimis 50 de vaci la abator cu toate că - vă spun sincer - multe dintre ele erau gestante, aveau şi viţei în burtă! Nu mai vreau ca în Tara Românească să fiu catalogat drept sclav!”, şi-a explicat motivele renunţării la cele 50 de văcuţe fermierul din comuna giurgiuveană Pietrişu.
Fermierul din Giurgiu a avut în fermă un efectiv total de 110 vaci cu lapte. Acum a mai rămas cu 60. Mai are vreo 30 de viţeluşi, dar ce o să facă cu ei, numai Dumnezeu ştie!
La două zile colectează 1.500 litri de lapte şi-l predă unui procesator din Târgovişte. Preţul este de 1,5 lei/l, dar banii îi primeşte după patru-cinci luni de zile! Nu-i convine deloc preţul. La banii pe care-i ia - după 150 de zile - nu e convenabil. Presupunem că în cele 150 de zile în care nu încasează nimic vaca nu mănâncă?!

Stefan Musca_b

Un ministru fără butoane la el?!

Ştefan Muscă are 35 de ferme în judeţele Teleorman şi Giurgiu cărora le efectuează Controlul Oficial al Producţiei. Pentru fermier, ca şi pe zona de sud a ţării şi fermele partenere, construcţia unui abator mobil era de mare utilitate. „Preparam cârnaţi şi alte produse din carne şi apoi megeam prin târguri cu lada frigorifică să vindem. Am fi scăpat şi noi de unele probleme! (...) M-au făcut să cumpăr şi o suprafaţă de teren la o distanţă 500 de m de localitate de fermă, am făcut şi alte cheltuieli în plus! Degeaba! Şi-au bătut joc de noi! Am strigat tot timpul în zadar: «Domnule, trebuie să întărim zootehnia, întărim şi fermele vegetale!»”, a conchis Muscă.
Fermierul a fost la MADR, în delegaţia LAPAR, şi a discutat cu noul ministrul al Agriculturii. Ministerul are în vedere sprijinirea construcţiei de abatoare mobile, dar doar în zona montană. „După cinci ore de lucru, Adrian Oros mi-a zis franc: «Domnule Muscă, să ştiţi că până la urmă nu sunt butoanele la mine!» I-am răspuns: «Atunci de ce ai mai venit, domnule ministru? » M-am convins; are mandatul scurt şi nu merge şi nici nu va merge treaba (în agricultură - n.n.)”.
Preşedintele Cooperativei „Fermierii Patrioţi” din România şi liderul Filialei LAPAR Giurgiu, Ştefan Muscă, lucrează în agricultură de peste 30 de ani. A început ca tehnician la IAS Vedea - Giurgiu, iar după Revoluţie a continuat pe cont propriu. Ferma sa mixtă ajunsese la 600 ha de teren arabil în judeţele Teleorman şi Giurgiu şi la aproape 200 de capete de animale din mai multe specii. Cu doi ani în urmă, cumpărase vreo 70 de grăsuni, exemplare de rasă aleasă, cu material seminal din California, în greutate de 12 kg fiecare. A plătit pentru fiecare 350 lei de la un furnizor din judeţul Dâmboviţa. Apoi a venit pesta şi... adio porci!
Traderii au schimbat contractele de achiziţii în favoarea lor
Mai mult decât atât! Ştefan Muscă a avut probleme şi cu traderii de cereale. „A fost un dezastru anul ăsta! Unii dintre achizitorii de cereale ne-au schimbat contractele de vânzare-cumpărare. Au venit spunând că nu mai pot să ne ia la 630 lei tona de porumb, cât aveam pe contract, ci la 450 lei! Cică ar fi fost blocat Portul Constanţa! Justificări din astea ieftine!”, a explicat fermierul giurgiuvean.

Un important fermier din sud renunţă la animale!

La începutul acestui an, Ion Olteanu Constantin, un important fermier din partea de sud a ţării, anunţa pe pagina sa de socializare - cu părere de rău - că din martie va renunţa la a mai creşte vaci de lapte. Motivul: preţul laptelui extrem de scăzut face ca activitatea să fie neprofitabilă! Crescătorul de animale va da animalele cu speranţa că altcineva va avea grijă de ele şi va scoate şi profit!

Laptele de calitate este plătit extrem de prost

“Din păcate, în martie văcuţele vor părăsi ferma! Este trist, dar într-o ţară cu aşa pământ bun suntem în postura să cumpărăm de la raft lapte din Ungaria şi Polonia. România nu este competitivă şi laptele nostru de calitate este plătit extrem de prost, ajungând, totuşi, în magazine care nu mai sunt ale românilor, la preţuri de 3,5 ori mai mari! Spune asta un fermier care are şi teren şi unul care are uşor acces la credite. Gândiţi-vă că pentru majoritatea crescătorilor de văcuţe este şi mai greu. Până când noi, românii, sau noi, producătorii (mai sunt şi străini care produc aici, fiind aproape români), nu vom reuşi să avem şi procesare, şi magazinul nostru, al producătorilor, nu vom reuşi! Vom hrăni doar gândurile de plecare în lume ale tinerilor noştri, fiindcă nu avem ce să le oferim”, a scris Ion Olteanu Constantin pe pagina sa de Facebook.

Ion Olteanu Constantin_b


“Am găsit un tânăr inginer iubitor de animale”

Agricultorul deţine o fermă cu un efectiv de circa o sută de vaci cu lapte, juninci şi viţeluşi din rasa Bălţată românescă îmbunătăţită cu Holstein. “Am vrut s-o vând din octombrie, dar nu au fost cumpărători. Mă gândisem ca într-un final să le duc la abator. Din fericire, iată, am găsit un inginer tânăr care a lucrat la noi, dispus să ia animalele. Băiatul e cam curajos şi are acces la programe ca tânăr fermier. Exploataţiile mari nu au programe şi proiecte accesibile momentan. Însă tinerii fermieri sunt sprijiniţi şi încurajaţi. Sunt sigur că noul crescător va reuşi să răzbească într-o afacere profitabilă”, ne-a declarat Ion Olteanu Constantin.
Fermierul lucrează o suprafaţă de mai bine de 12.000 hectare de teren arabil în judeţele Teleorman, Olt, Ilfov şi Giurgiu.

Ionel Panaite: “Consider că este un adevărat sabotaj al economiei naţionale săvârşit de unităţile procesatoare care nu plătesc în termenul stabilit prin contract! Aştept o lege în agricultură în care fermierul să ştie pentru ce munceşte! Acum o face degeaba! Şi mai aştept un act normativ ca unităţile beneficiare care nu plătesc la timp banii pentru marfa primită să fie pedepsite exemplar! Spre exemplu, un procesator dacă «termină» 20 de crescători de animale (ca şi mine), iată sunt 2.000 de vaci cu lapte care iau drumul abatorului sau aiurea. În fond, este un atentat la siguranţa alimentară!”

Ştefan Muscă: „E o bătaie de joc! Am nişte tăuraşi Angus extrem de frumoşi şi nu vine să-i ia nimeni! Intermediarii vor să-i cumpere la preţ de vacă! E strigător la cer! Adică să muncesc un an de zile ca să-i cresc, să-i îngraş şi apoi să vină bişniţarul să îi dau degeaba?! Sau să-i duc la abatorul de la Botoşani, care să-mi plătească 3 lei pe kilogramul de carne în viu!?”

Ion Olteanu Constantin: „Dau văcuţele cu speranţa că cineva va avea grijă de ele şi va putea scoate şi profit, deşi în condiţiile actuale sunt mici şansele. Dar este început de an; să fim optimişti şi să ne dorim cu adevărat să punem lucrurile la punct în ţara noastră”.


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 6460 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?