Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

BĂLA şi subvarietăţile ei

Publicat: 30 mai 2019 - 13:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ovinele de Ţurcană Bălă au jarul (părul) de pe cap şi de pe membre de culoare albă sau cu mici puncte negre în apropierea buzelor sau a ochilor, fără a păta faţa şi fără a le transforma în aşa-numitele ovine mărcuşe (oi albe cu faţa stropită).

 

O subvarietate a populaţiei de Bălă o reprezintă oile Oacheşe, care prezintă un contur circular în jurul ochilor. Această populaţie s-a creat în timp, prin selecţionarea atentă a berbecilor fără pete negre, care au fost folosiţi la încrucişarea cu oi ce prezentau acelaşi model de colorit al lânii şi al jarului.
În cadrul varietăţii Bălă se disting două ecotipuri: unul masiv, exploatat în zona precarpatică a Munţilor Cibinului şi a Munţilor Sebeşului; iar un alt ecotip a fost creat la această varietate de talie mică în zona Vaideeni, Mureş.

Ovinele de Ţurcană BălăClick pe poza pentru galerie!

Originea şi răspândirea Ţurcanelor din varietatea Bălă
Poiana Sibiului este cel mai important bazin din această zonă cu crescători de Ţurcane, împrăştiaţi în localităţile învecinate (Răşinari, Râu Sadului, Sălişte, Orlat, Tilişca, Jina). Crescătorii din aceste zone au migrat într-un procent foarte mare în câmpiile din Timiş şi Arad, unde au continuat selecţia ecotipului de Bălă, pe culoare şi performanţe ridicate, în direcţia producţiei de lână şi lapte.
Mai spre vest, la aproximativ 30-35 km de Poiana Sibiului, se află de fapt bazinul în care s-a format varietatea Bălă, loc din care a migrat în toată România şi nu numai. Acest bazin circumscris în zona localităţilor {ugag, Loman, Săsciori, continuat spre vest cu arealul comunelor Pianu de Sus, Strungari şi Purcăreţ, bazin care face legătura cu zona Hunedoarei prin localităţile Mugeni şi Feteni.
Ovinele din bazinul Loman şi Pianu de Sus au o dezvoltare corporală mai mare comparativ cu cele din bazinul Poiana Sibiului, Răşinari, Vaideeni, Mureş. Ovinele Băle crescute în aceste bazine s-au dispersat, ca urmare a transhumanţei, în toate bazinele de creştere tradiţionale ale României, din Maramureş, Bistriţa, Satu Mare, Bihor şi până în sudul extrem: Dolj, Olt şi Mehedinţi.

Gheorghe NEAŢĂ
Director coordonator registru genealogic Asociaţia Dacia Hunedoara

 

CARACTERISTICI PRODUCTIVE
Caracteristicile productive pentru care oile Bălă au fost apreciate de către crescători sunt:
• Cantitatea mare de lână: 4-4,5 kg/cap de animal, ajungând uşor la 5 kg la oi şi 7-8 kg la berbeci, producţie dictată de arealul de creştere, de altitudine şi de nivelul de hrănire;
• Producţia de carne este dată de greutatea corporală ridicată: 50-65 kg. Greutatea la fătare în majoritatea efectivului bine furajat este 4-4,5-5 kg, cu sporuri de creştere între 252 şi 300 gr/zi, ajungând la 60-65 de zile la 24-28 kg;
• Producţia de lapte este corelată cu zona de creştere, cu altitudinea, temperaturile înregistrate în timpul lactaţiei şi cu nivelul de hrănire, care asigură producţii totale de lapte cuprinse între 100 şi 120 kg.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

 

Vizualizat: 20 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?