Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aprecierea vârstei animalelor după dentiţie

Publicat: 20 august 2018 - 15:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În curând vom face reforma oilor şi a caprelor, activitate ce precede campania de montă. După înţărcarea oilor, se scot din efectiv cele bătrâne, cărora le-au căzut dinţii, cele slab productive, cu boli cronice (precum pneumopatii, agalaxie, mamite, sau cu leziuni ale ugerului), cele care nu au fătat doi ani la rând etc., şi se înlocuiesc cu tineret femel din anul trecut.
La capre, această activitate se realizează în aceeaşi perioadă, cu diferenţa că femelele nu sunt înţărcate, mulsul putând continua, la caprele bune de lapte, până la sfârşitul lunii a treia de gestaţie.

 

Determinarea vârstei se bazează, în principal, pe studiul prezenţei şi formei incisivilor care se numesc astfel:
- cleştii, situaţi în mijlocul maxilarului inferior (mandibulă), au forma de lopată şi sunt cei mai înalţi;
- primii mijlocaşi, câte unul de fiecare parte a cleştilor, au aceeaşi formă ca primii, însă cu înălţimea mai mică;
- secunzii mijlocaşi au marginea superioară mai puţin evazată, sunt mai scurţi şi sunt aşezaţi de-o parte şi de alta a primilor mijlocaşi;
- lăturaşii sunt situaţi la extremităţi, sunt cei mai mici şi au formă tronconică.
Incisivii se găsesc doar pe mandibulă, pe maxilarul superior fiind înlocuiţi cu o formaţiune dură numită burelet (gingii) care favorizează ruperea plantelor. Aceştia pot fi de lapte sau permanenţi, diferenţa de mărime dintre ei fiind evidentă.
Incisivii de lapte sunt mici, înguşti, prezintă o gâtuitură evidentă şi au culoarea albă. Iedul şi mielul au 20 dinţi de lapte, dintre care 8 incisivi şi 12 premolari.
Incisivii permanenţi sunt mai mari, mai galbeni, dispuşi în formă de evantai, gâtul este mai puţin evident, iar marginea liberă tăioasă (câteva luni după ce au ajuns la nivel cu ceilalţi). Pe suprafaţa tablei dentare se poate observa o denivelare, numită creastă dentară.
Caprele şi oile adulte au 32 dinţi dintre care 8 incisivi, 12 premolari şi 12 molari.
În general, dinţii nu cresc pe măsură ce se tocesc; astfel, la bătrâneţe, după ce se uzează complet, rămân numai rudimente de coroană, subţiate şi cu slabă soliditate în alveole. Mandibula mai scurtă sau mai lungă decât maxilarul influenţează comportamentul de hrănire.

Craniu capra_b

Ce anume examinăm şi cum interpretăm?
La aprecierea vârstei se ia în considerare tipul de dentiţie, numărul, mărimea, forma, precum şi gradul de tocire a incisivilor. Momentul apariţiei dinţilor este influenţat de gradul de precocitate al rasei.
Examinatorul stă în partea stângă a animalului, fixează cu mâna stângă capul, sub bărbie, iar cu cealaltă mână, trecută pe partea dreaptă a capului, împinge uşor buza inferioară în jos şi pune astfel în evidenţă incisivii, fără a deschide gura animalului.
• La un an şi jumătate (16-18 luni) cleştii de lapte sunt înlocuiţi cu cei permanenţi iar primii, respectiv secunzii mijlocaşi şi lăturaşii sunt de lapte (jumătate din grosimea celor permanenţi). Se poate observa diferenţa de mărime dintre ei fără nici un grad de uzură pe cleşti, care sunt mai mari şi cu marginea tăioasă.
• La 2 ani cleştii şi primii mijlocaşi sunt permanenţi şi secunzii mijlocaşi şi lăturaşii sunt de lapte. Cleştii prezintă o uşoară uzură pe tabla dentară (interiorul dintelui, unde este mai lat).
• La 3 ani cleştii, primii şi secunzii mijlocaşi sunt permanenţi şi numai lăturaşii sunt de lapte. Fenomenul de tocire apare doar la cleşti şi primii mijlocaşi.
• La 4 ani incisivii sunt toţi permanenţi şi tociţi, cu excepţia lăturaşilor care doar ce au crescut.
• La 5 ani toţi incisivii sunt permanenţi şi tociţi. Diferenţa între vârsta de 4 şi 5 ani constă în tocirea uşoară a lăturaşilor la 5 ani, iar la 4 sunt intacţi.
• La 6 ani cleştii sunt nivelaţi, în sensul că dispare cu totul creasta dentară (partea lată a dintelui). Primii şi secunzii mijlocaşi sunt numai tociţi.
• La 7 ani sunt nivelaţi cleştii şi primii mijlocaşi, iar secunzii mijlocaşi şi lăturaşii sunt doar tociţi.
• La 8 ani se nivelează şi secunzii mijlocaşi, rămânând tociţi numai lăturaşii.
• La peste 8 ani sunt nivelaţi toţi sau chiar au căzut. De obicei, cad în ordinea în care au crescut şi s-au uzat, adică dinspre mijloc spre margini (de la cleşti spre lăturaşi).

Dentitie caprine_b
Uzura incisivilor şi momentul în care cad este foarte mult influenţată de precocitatea rasei şi de regimul alimentar. Furajele grosiere sunt mai tari, abrazive şi accelerează acest proces. Diferenţa de vârstă, în anumite situaţii precum cele menţionate, poate fi încadrată în intervalul 6 luni până la un an.
Determinarea vârstei după dentiţie nu este un proces uşor, pentru că animalul nu stă liniştit “ca la dentist”, ci face tot ce îi stă în putere ca să scape, motiv pentru care trebuie cunoscute teoretic toate etapele descrise anterior. În final, experienţa îşi spune cuvântul.

Sorin-Octavian VOIA
Ioan PĂDEANU
USAMVB Timişoara


LA CE NE FOLOSEŞTE EXAMINAREA DENTIŢIEI OILOR ŞI CAPRELOR?
Aprecierea vârstei după dentiţie este una dintre metodele practice cele mai exacte şi este necesar să fie cunoscută de toţi crescătorii. Bineînţeles că dacă dorim să ştim cu precizie care este vârsta putem consulta registrele de montă şi fătări, unde trebuie să fie notat fiecare ied sau miel în momentul aplicării crotaliei, care, conform Ordinului MADR nr. 22/2006, se face în ambele urechi (o crotalie simplă şi una electronică) la cel mult 48 de ore după fătare.
Sunt situaţii însă când nu avem acces la registre şi dorim să alegem oile sau caprele bătrâne cât mai expeditiv. Pe de altă parte, poate vedem în târg animale care ne interesează, vrem să le cumpărăm, dar nu ştim vârsta şi trebuie să credem ceea ce ne spune vânzătorul. De asemenea, nu sunt rare cazurile în care se pierd crotaliile, în special dacă au una singură, şi nu mai ştim numărul matricol. Am dat doar câteva motive pentru a justifica de ce este necesar să cunoaştem vârsta după dentiţie.


CONSECINŢE ALE UTILIZĂRII GREŞITE A TERMENILOR
În ultima perioadă am fost sunaţi „în disperare” de către mai mulţi solicitanţi de berbeci cu Certificate de Origine pentru a fi depuse respectivele Certificate de Origine la APIA în vederea eligibilităţii la acordarea Sprijinului Cuplat Zootehnic pentru ovinele acelor solicitanţi. Cu unii dintre acei solicitanţi am purtat discuţii, mulţi spunându-ne în mod triumfător că s-a dovedit faptul că nu sunt suficienţi berbeci cu Certificate de Origine pentru ovinele care sunt în COP în România. Acceptând (în mod superficial) spusele lor, într-adevăr nu sunt suficienţi asemenea berbeci; dar, dacă avem în vedere faptul că COP-ul este parte a adevăratei selecţii de rasă şi nu un pretext pentru încasarea SCZ-ului, când doar se mimează COP-ul, berbecii menţionaţi ajung şi chiar prisosesc, dacă ne informăm de pe internet cine şi ce are de vânzare în acest sens.
Foarte păguboasă este şi sintagma „SCZ - subvenţia mare”, înţelegându-se că este un drept al tuturor oierilor, aşa încât ne-am confruntat cu felurite reclamaţii până la nivel de Bruxelles. SCZ nu este nici un fel de subvenţie, ci doar UN SPRIJIN FINANCIAR pentru realizarea de performanţe în zootehnie şi se acordă NUMAI CRESCĂTORILOR DE ANIMALE PROFESIONIŞTI (şi nu tuturor celor care se laudă că menţin tradiţia fără nici o legătură cu performanţa de producţie).
În concluzie, berbeci înscrişi în Registrul Genealogic de rasă sunt suficienţi pentru cei ce realizează cu adevărat selecţia de rasă la ovine, nefiind suficienţi şi pentru „vânătorii” de „subvenţie mare”, total indiferenţi la calitatea genetică a ovinelor pe care le prăsesc. (Vasile Turculeţ)

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)

 

Vizualizat: 3801 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?