Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aportul fânului în raţie - nutreţ de bază nelipsit din gospodării iarna

Publicat: 13 mai 2018 - 01:52
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Este perioada în care în orice fermă, indiferent de numărul de animale, se folosesc furaje fibroase sau, pe înţelesul tuturor, fânuri. Furajele fibroase reprezintă un component de bază în alimentaţia erbivorelor în perioada de stabulaţie. 

M-am hotărât să scriu acest articol la sugestia unui crescător de vaci cu lapte care mi-a spus, citez: „Dumneavoastră introduceţi fânul în raţiile care ni le daţi ca exemplu, dar, noi, unii dintre crescători, nu ştim aşa multe despre ce fel de fânuri putem folosi şi ce elemente nutritive asigură ele pentru animale”.

Vaca_b

Ce efect au fibroasele asupra erbivorelor?
Furajele fibroase au un conţinut ridicat în celuloză, substanţă nutritivă de care erbivorele au nevoie. La rumegătoare, exceptând tineretul din categoria de vârstă de până la 8-9 luni, se consideră că limitele optime de conţinut în celuloză brută sunt de 23-25%, cu limite de toleranţă de 18-30%. Fibroasele pot asigura 20-40% din SU a raţiei la erbivore.
Pentru animale, celuloza reprezintă o substanţă cu importanţă în procesele de digestie, fiind principalul furnizor de energie pentru organism. Prin acizii graşi volatili (AGV) rezultaţi din degradarea microbiană a celulozei, se asigură 70-80% din necesarul de energie. Fânul contribuie la întreţinerea şi dezvoltarea simbionţilor ruminali şi la dezvoltarea tubului digestiv la tineret.
Fibroasele au o valoare nutritivă completă: singure în raţie pot asigura cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru o producţie de 1-3 litri de lapte la vacile în lactaţie. Dar, din cauza densităţii energetice reduse, dacă sunt administrate în cantităţi mari la vacile performere, limitează capacitatea productivă.

Sortimente furajere
Ca surse furajere, avem fânuri naturale - de câmpie, luncă, deal, munte, care au în general în compoziţia floristică 35-65% graminee, 8-35% leguminoase şi 10-20% plante din alte familii botanice. Pe lângă acestea, în tot mai multe ferme se gasesc fânuri cultivate, acestea putând fi: de leguminose - lucernă, trifoi, sparcetă; de graminee anuale şi perene - iarbă de sudan, lolium, golomăţ etc; amestecuri de graminee şi leguminoase anuale (borceagurile) şi perene; făina şi granulele de lucernă.
Pentru cei care doresc să îşi facă singuri raţiile, prezint în continuare aportul fibroaselor în energie şi proteină. În funcţie de provenienţa fânurilor şi de familia lor botanică, la 1 kg furaj asigură:
- fânurile naturale: 0,4-0,5 UN; 0,50-0,75 UNL; 0,50-0,68 UNC; 40-60 g PD; 45-60 g PDIN şi 55-65 g PDIE;
- fânuri de graminee: 0,5-0,6 UN; 0,80-0,85 UNL; 0,75-0,85 UNC; 60-70g PD, 60-75 PDIN; 65-75 g PDIE;
- fânurile de graminee şi leguminoase: 0,45-0,50 UN; 0,60-0,70 UNL; 0,50-0,70 UNC; 70-90 g PD; 60-70 g PDIN şi 55-70 g PDIE;
- fânuri de leguminoase: 0,45-0,50 UN; 0,70-0,78 UNL; 0,60-0,75 UNC; 90-120 g PD; 80-110 g PDIN; 50-80 g PDIE;
- făina de lucernă: 180 g PD.
De asemenea, fibroasele reprezintă o sursă importantă de săruri minerale, în special calciu (4-6 g kg la fânurile naturale şi de graminee; 10-13 g la fânul de lucernă) şi fosfor (1,5-2,5 g/kg).
Valoarea nutritivă a fânurilor este influenţată de compoziţia floristică, de faza de vegetaţie în momentul recoltării şi de condiţiile de preparare şi de păstrare.

Obţinerea fânurilor de calitate
Producerea fânurilor se realizează prin uscarea furajelor verzi provenite de pe pajişti naturale sau a plantelor cultivate în acest scop. Se recomandă recoltarea gramineelor la începutul înspicării, iar a leguminoaselor la începutul înfloririi.
Uscarea se poate efectua la soare (uscarea naturală), prin diferite procedee tehnice (uscarea artificială) sau combinat.
• Uscarea naturală se poate face astfel:
- pe sol, în brazde, la umiditatea de 25-30%, se adună în căpiţe de 200-300 kg până la uscarea definitivă;
- pe suporţi, când după ofilire furajul se aşază pentru uscare pe: prepeleci (300-600 bucăţi la hectar); capre piramidale (30-40 bucăţi la hectar) sau garduri suedeze (80-100 m/ha).
• Uscarea artificială - deshidratarea - se practică pentru obţinerea granulelor sau a făinii de lucernă. Se realizează în staţiile de deshidratare a furajelor verzi la temperaturi de 400-800oC.
• Uscarea combinată: furajul se menţine pe sol până la o umiditate de 35-40%, după care se balotează sau se transportă ca atare şi se realizează şire. Uscarea se continuă cu ventilatoare cu aer rece până la un conţinut de 16-17% apă.
Dacă prepararea nu se face corect, au loc pierderi de substanţe nutritive:
- pierderile prin respiraţie, până când substanţa uscată ajunge la 65%, se situează între 4 şi 15%;
- pierderile cauzate de factorii climatici - de origine solară sau pluvială - sunt de 5-16%. Ploile pot scoate dintr-un nutreţ 20% din proteină, 35% din glucide, 30% din P şi 65% din K;
- pierderile prin scuturare sau mecanice - din cauza detaşării frunzelor în cursul procesului de întoarcere a brazdelor - sunt mai importante la leguminoase decât la graminee;
- pierderile în perioada depozitării - la o umiditate de 15% - nu depăşesc 3-4% din SU. La o umiditate ridicată, prin mărirea temperaturii, ele pot creşte foarte mult: între 5 şi 50% pentru valoarea energetică şi 10-100% pentru proteina brută (Wahlen şi Geering citaţi de Stoica 1997).
Un fân de calitate rezultă când plantele au fost recoltate în faza optimă, conţinutul în plante necomestibile este sub 0,5%, cel în plante toxice nu depăşeşte 0,5%, gradul de scuturare este mai mic de 3%, plantele nu sunt alterate, prăfuite, tulpinile sunt fine cu frunze multe, mirosul este plăcut, aromat, culoarea este verde închisă iar umiditatea este de 13-15%.
La controlul calităţii se realizează un examen micologic şi eventual chimic, pentru evidenţierea prezenţei micetelor, a pesticidelor sau a conţinutului în nitraţi şi în nitriţi.


CE CANTITĂŢI DE FÂN PUTEM ADMINISTRA ANIMALELOR?
• 2(3)-10(12) kg - în medie 6-8 kg, la vaci
• 8-10 kg la taurii de reproducţie
• 3-5 kg la tineretul taurin de peste 12 luni
• 2-3 kg la tineretul taurin de 6-12 luni
• la ovine: 1-1,5 kg oilor, la berbeci 1,5-2 kg, la tineret ovin 0,5-1 kg
Nu numai erbivorele pot consuma fân, ci şi monogastricele. Astfel, făina de lucernă se utilizează în structura nutreţurilor combinate administrate suinelor şi păsărilor în următoarele proporţii: 5-8% la scroafele în lactaţie, 2-4% la scroafele în gestaţie şi 2-3% la păsări. Aceasta vine cu un aport proteic, ceea ce permite crescătorului să facă economie de şroturi, care sunt mult mai scumpe decât fânul.

LEGENDĂ:
SU - substanţă uscată;
UNL - unităţi nutritive lapte;
UNC - unităţi nutritive carne;
PDI - proteina digestibilă la nivel intestinal;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 1043 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!