Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Apicultura, în grija Celui de Sus

Publicat: 17 iulie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Albinele răspund negativ la schimbările de temperatură

Click pe poza pentru galerie!

Canicula este foarte dăunătoare, deshidratează florile, nectarul se usucă, iar insectele trebuie să muncească mai mult până să-l culeagă. Aurelia Chirilă, preşedintele apicultorilor tulceni, ne-a declarat că face apicultură certificată în condiţii bio şi că a asigurat stupinei condiţiile optime pentru traversarea acestei perioade caniculare.

Ca specialist, a respectat întru totul normele tehnologiei de creştere a albinelor şi de aceea nu s-a confruntat cu apariţia bolilor microbiene la albine. În condiţiile în care, în această perioadă, se constată un declin de producţie, Aurelia Chirilă a obţinut o producţie bună de miere, o medie de 30 kg/familia de albine, când a poziţionat prisaca în zona Mănăstirii Cocoşu.

Semn că Cel de Sus a avut grijă de... ambrozie şi nectar! „Timpul pentru cules a fost extrem de mic, zădărnicit şi de apariţia ploilor de vară. La salcâm, culesul n-a durat nici măcar o săptămână, iar la tei, numai trei zile. Acum suntem la floarea-soarelui, în pastoral în judeţul Ialomiţa, după care ne mutăm în Delata Dunării, la câteva varietăţi de mentă!”

Cu toate că stuparii cunosc destul de bine, Aurelia Chirilă a ţinut să precizeze faptul că pentru această perioadă toridă de vară, important este să se asigure o bună ventilaţie a stupului. „Aş recomanda utilizarea stupilor multietajaţi pentru o dezvoltare corespunzătoare a familiilor de albine şi lada cu pereţii groşi, bine izolată termic, care să ofere o bună aerisire pe fundul acesteia. De asemenea, e bine ca stupii să fie aşezaţi la o anumită distanţă de sol, pentru ca aerul să circule în voie şi să asigure o bună ventilaţie”.


Furaje tot mai scumpe, producţii tot mai mici

Exploataţia de creştere a vacilor cu lapte condusă de Alexandrina Sava este amplasată pe teren de baltă, în zona desecată a lacului Brateş, din apropierea municipiului Galaţi. „Avem o ventilaţie, vai de mama ei!”, se văita şefa fermei. Există o pompă de apă şi instalaţii de vaporizare pentru asigurarea cât de cât a unor condiţii optime de microclimat.

Animalele sunt nevoite să stea la grajd, în stabulaţie, deoarece nu există loc de păşunat. De asemenea, pentru hrana efectivului celor 220 de văcuţe se administrează, o dată în zi, câte un supliment de vitamine, îndeosebi morcov. „Pe mine mă costă mult mai scump mâncarea. Zilele trecute, m-am îngrozit pur şi simplu că în zonă sunt foarte puţine cereale, iar preţul orzului a crescut la 0,87-0,9 lei/kg. Trebuie să alerg după paie”.

Cu seceta este mare nenorocire! Aici în baltă, au fost întoarse, în bună parte, culturile de toamnă. De aceea, se preconizează o criză a paielor!

Din cauza stresului termic, producţia zootehnică a scăzut, iar preţul de vară al laptelui a rămas neschimbat - 1,2 lei/litru. Dar - după cum ne-a declarat Alexandrina Sava -, „vaca nu mănâncă vara într-un fel, iar iarna în alt fel!”. La fermă, baza furajeră este insuficientă, de numai 90 ha. Din cauza condiţiilor nefavorabile, s-au întors 38 ha de soia, care ulterior au fost semănate cu floarea-soarelui.

După calculele şefei de fermă, pe an, ar fi necesare cam 250 tone de porumb, 100 tone de şrot de floarea-soarelui şi 70 de tone de şrot de soia. „Mă voi duce în alt judeţ pentru că trebuie să cumpăr cereale cultivate în sistem ecologic. Am animale certificate, de aceea mă costă hrana lor cu 20-30% mai mult decât în mod obişnuit, în timp ce preţul laptelui a rămas acelaşi. Cred că sunt pe pierdere, încă n-am intrat la calculaţii”.

 

Oaia a cam fugit de la munte...

În aceste zile cu disconfort termic, răcoarea se află la… munte. Vasile Turculeţ, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru" Bistriţa-Năsăud, este un vajnic apărător al ideii de a reînnoda o veche tradiţie a oieritului, lăsată cam de izbelişte de la Revoluţie - şi anume păşunatul montan.

“Zootehnia se face la munte, sunt cam 4 milioane de hectare din zona alpină nevalorificate!”, ne spune fermierul. Oaia a cam fugit de la munte, a coborât la şes, pe miriştile lanurilor de cereale. Mari turme de oi le vezi păscând prin Bărăgan ori prin zona Dobrogei. Munţii Călimani au rămas golaşi, şi fără păduri, şi fără turmele de oi…

Vasile Turculeţ constată că în această perioadă a scăzut producţia de lapte, că au început să apară problemele cu paraziţii care au condiţii favorabile de dezvoltare.


... în Bărăganul fără pic de umbră

Oaia a coborât de la munte la şes, pe miriştele Bărăganului. Astfel, am luat urmele turmelor Asociaţiei judeţeane a crescătorilor de ovine, caprine, taurine şi cabaline „Bărăganul” Ialomiţa.

Preşedintele Dumitru Şincan, plecat în câmp, pe lucernieră, la recoltat de nutreţ pentru hrana animalelor sale, ne spune că s-au văruit şi dezinfectat adăposturile şi că, acum, magaziile de furaje primesc baloţii pentru a fi stivuiţi. „Am o lucernieră în suprafaţă de 40 ha, este cea de a doua coasă. Am adunat câte 160 baloţi de lucernă/ha. Or, un balot are 50-60 kg...”

Dumitru Şincan are o fermă de animale cu 70 bovine, 650 de ovine şi câţiva cai... la fostul CAP din comuna Sudiţi. Există un islaz comunal în suprafaţă de 500 ha. Acum, oile sunt pe o mirişte de mazăre, unde le aduce apă cu cisterna. „Apă este, avem două fântâni proprii la fermă, la oi le duc cu cisterna apă pe islaz, acolo are şi primăria o fântână luată de la fostul CAP pentru vacile oamenilor. Însă, cu umbra stăm mai prost. Aveam pe marginea şoselei un pâlc de copaci, mai ţineau oleacă de umbră, dar i-au tăiat.

Încercăm, din toamnă, să punem în loc nişte perdele de protecţie. Pe miriştile de mazăre stăm prost cu umbra, trebuie ridicate nişte şoproane, dar ce să fac mai întâi? Acuma, balotăm, avem mult de muncă. Mai ţin turma aici vreo două săptămâni până bagă la arat. P’ormă ne mutăm pe miriştea de grâu”, ne-a declarat Dumitru Şincan.

 

Apicultura, în grija Celui de Sus

Albinele răspund negativ la schimbările de temperatură. Canicula este foarte dăunătoare, deshidratează florile, nectarul se usucă, iar insectele trebuie să muncească mai mult până să-l culeagă. Aurelia Chirilă, preşedintele apicultorilor tulceni, ne-a declarat că face apicultură certificată în condiţii bio şi că a asigurat stupinei condiţiile optime pentru traversarea acestei perioade caniculare. Ca specialist, a respectat întru totul normele tehnologiei de creştere a albinelor şi de aceea nu s-a confruntat cu apariţia bolilor microbiene la albine.

În condiţiile în care, în această perioadă, se constată un declin de producţie, Aurelia Chirilă a obţinut o producţie bună de miere, o medie de 30 kg/familia de albine, când a poziţionat prisaca în zona Mănăstirii Cocoşu. Semn că Cel de Sus a avut grijă de... ambrozie şi nectar! „Timpul pentru cules a fost extrem de mic, zădărnicit şi de apariţia ploilor de vară.

La salcâm, culesul n-a durat nici măcar o săptămână, iar la tei, numai trei zile. Acum suntem la floarea-soarelui, în pastoral în judeţul Ialomiţa, după care ne mutăm în Delata Dunării, la câteva varietăţi de mentă!”

Cu toate că stuparii cunosc destul de bine, Aurelia Chirilă a ţinut să precizeze faptul că pentru această perioadă toridă de vară, important este să se asigure o bună ventilaţie a stupului. „Aş recomanda utilizarea stupilor multietajaţi pentru o dezvoltare corespunzătoare a familiilor de albine şi lada cu pereţii groşi, bine izolată termic, care să ofere o bună aerisire pe fundul acesteia. De asemenea, e bine ca stupii să fie aşezaţi la o anumită distanţă de sol, pentru ca aerul să circule în voie şi să asigure o bună ventilaţie”.

 

Confortul termic al suinelor

Cooperativa agricolă Pigart din localitatea Viziru, jud Brăila, funcţionează... „în stare incipientă”. De la inginerul Marcel Cucu, unul dintre cei doi fermieri care se ocupă de explotaţia zootehnică, aflăm că, pentru starea de confort a suinelor, sunt asigurate condiţii suficiente de apă, curăţenie şi ventilaţie...

„Avem o fermă în sistem semigospodăresc, compusă din două adăposturi, cu o capacitate totală de 900 de porci pe serie. Hrana-standard o cumpărăm de la unităţi specializate şi o administrăm în hrănitori comune. Apa, la suzetă, provine din sursă centralizată, cu fântână forată şi cu reţea subterană. Pe fiecare spaţiu de exploatare avem montate câte două ventilatoare”.

 

Măsuri în avicultură

Leonard Constantin Stafie, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi, ne-a făcut următoarele recomandări: “Din punct de vedere tehnic, în cazul zilelor caniculare din această perioadă, sunt două variante de a acţiona în lipsa unui echipament adecvat care să asigure confortul termic al păsărilor.

În primul rând, programul de lumină trebuie modificat în aşa fel încât perioada de odihnă a păsărilor (întuneric) să coincidă cu perioada de maximum de căldură din timpul zilei. Al doilea pas constă în mărirea debitului de admisie şi evacuarea aerului, corelându-se în mod direct cu umiditatea din adăposturi. Dacă se observă scăderea umidităţii sub pragul critic de 50%, atunci ori introducem nişte surse de apă în adăpost pentru a se evapora ori, cu ajutorul termonebulizatoarelor, decontaminăm adăposturile ca să se producă ceaţă şi astfel să crească procentul de umiditate din aer.

O atenţie deosebită trebuie acordată apei din instalaţia de adăpare, care trebuie să fie la discreţie, la o temperatură optimă, iar instalaţiile de adăpare să asigure frontul de adăpare şi să funcţioneze la capacitate maximă”.

 

Noaptea furajăm suplimentar

La ferma avicolă Condor Matca, judeţul Galaţi, nu sunt probleme deosebite legate de vremea caniculară. Directorul societăţii, Ioan Gavril, ne-a declarat că nu se resimt efectele sezonului deosebit de cald la găinile ouătoare, deoarece a luat toate măsurile ce se impun în astfel de situaţii.

„Mai dăm o furajare noaptea, în intervalul de timp 1,00 şi 2,00 aprindem lumina în halele de producţie şi furajăm suplimentar efectivul de păsări cu încă o raţie normală. De asemenea, în hrănirea efectivelor ţinem cont să introducem şi vitamine pentru a mări rezistenţa organismelor păsărilor la stresul termic”.

Societatea Condor Matca deţine un efectiv total de 190 mii de păsări, din care 110 mii găini ouătoare şi 80 mii de puicuţe de înlocuire. Recent au mutat tineretul în cele două ferme - de la Matca şi de la Blânzi - pentru a intra cât mai repede pe producţie.

Ouăle de la Matca au început să fie căutate pe pieţele externe. Astfel, au fost finalizate lucrările de modernizare la magazia de livrare pentru a primit autorizaţia de export din partea organelor sanitar-veterinare. „Au venit parteneri de afaceri şi din Bulgaria, şi din Italia, am discutat, dar eu ştiu cum se vor finaliza? Preţurile nu sunt chiar strălucite, în jur de 0,32-0,35 lei bucata, dar ce să facem?”

Condor Matca are o suprafaţă de 230 ha cultivată cu porumb şi floarea-soarelui. Culturile arată bine, dar dacă nu plouă nici săptămâna aceasta, va fi... mare cârâială!


RECOMANDĂRI ANSVSA

Proprietarii de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• să le asigure animamelor un adăpost care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor ultraviolete nocive;
• asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ (în funcţie de specie, talie şi stare fiziologică) şi calitativ (prospeţime, raport energetic, etc.);
• existenţa stocurilor de apă şi furaje;
• verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;
• în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune sau alte activităţi de povară nu vor fi exploatate în intervalul de timp 12:00-18:00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depăşeşte 25oC;
• pentru animalele ţinute afară, trebuie să existe umbrare, precum şi jgheaburi de apă potabilă, iar dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, trebuie administrată apa manual în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare. Animalele tinere, animalele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Vizualizat: 914 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?