Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

ANZ pe fontul anti-scrapie

Publicat: 05 decembrie 2018 - 21:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

România a ocupat anul trecut locul 3 în Uniunea Europeană la efectivele de ovine, cu aproximativ 9,8 milioane de capete, după Marea Britanie şi Spania. În acelaşi timp, ţara noastră nu este liberă de scrapie, o encefalopatie spongiformă transmisibilă, numită popular ”boala oii nebune”. Molima este prezentă de mulţi ani în România, dar după aderarea la UE este derulat un program de eradicare, susţinut financiar de autorităţile comunitare şi aplicat de ANSVSA. În viitorul apropiat, există şansa ca pe frontul anti-scrapie să intervină şi ANZ. Agenţia deţine deja un laborator genetic, în curs de punere în funcţiune.

Specialistul în genetică animală Valentin Bâlteanu, cercetător ştiinţific gradul II în cadrul USAMV Cluj-Napoca, a iniţiat deja o colaborare cu ANZ şi speră ca, în curând, crescătorii de oi să poată efectua la acest laborator genotiparea berbecilor şi a femelelor pentru a identifica exemplarele rezistente la scrapie, dar şi teste de paternitate pentru produşii a căror origine nu este certă.

Ovine_b

Beneficiile genotipării
”În prezent, depistarea scrapiei e realizată post-mortem, în laboratoarele DSVSA. Sunt prelevate probe din creierul animalelor moarte. În cazul depistării unui individ pozitiv, ferma este supusă unei carantine de durată. Fermierul este obligat fie să sacrifice animalele, fie să le genotipeze, iar indivizii susceptibili sunt eliminaţi prin abatorizare. Testarea ADN precoce a ovinelor oferă o şansă unică fermierilor de a elimina indivizii susceptibili la scrapie înainte de eliminarea bolii, în acest caz nemaifiind necesară carantina. Prin implementarea unui plan naţional coerent de genotipare a ovinelor, pe care îl vom derula prin laboratorul de genetică animală al ANZ, vom reuşi să identificăm precoce exact acele exemplare rezistente la scrapie. Fermierul, având aceste informaţii genetice furnizate de laborator, va şti cu certitudine ce animale să folosească la reproducţie. E bine ştiut că dintr-o mamă bolnavă se naşte un mieluţ bolnav. De asemenea, un berbec susceptibil genetic să dezvolte scrapie va transmite urmaşilor săi această vulnerabilitate la boală”, îmi explică specialistul de la Cluj-Napoca beneficiile genotipării.

Câteva semne de întrebare
Desigur, pentru a obţine aceste informaţii esenţiale, fermierul va trebui să scoată din buzunar aproximativ 10 euro pentru fiecare exemplar testat. E prea mult? Statul ar putea institui un program de subvenţionare, achitând măcar o parte din costuri, aşa cum, în trecut, a subvenţionat achiziţionarea de berbeci de rasă.
Ce ar trebui să facă oierul, după genotipare, cu animalele necorespunzătoare? ”Este de dorit ca animalele cu vulnerabilitate genetică mare la apariţia scrapiei să fie sacrificate prin abatorizare, pentru a ne asigura că nu mai produc urmaşi susceptibili”, răspunde specialistul. Aici apar două probleme. Va fi dispus fermierul să renunţe la o parte din turmă, fără să primească de la stat o despăgubire? Rămâne de văzut. O a doua problemă, la care dr. Bâlteanu şi, probabil, ANZ nu au, deocamdată, un răspuns clar este aceea a eventualului refuz al firmelor de abatorizare de a primi un număr covârşitor de animale dovedite nerezistente la scrapie. Abatoarele sunt conectate la economia de piaţă, nu-şi vor permite să primească noian de oi. Rămâne şi aici de văzut şi de discutat. Mai întâi să fie oierii convinşi să intre în acest program de genotipare a ovinelor, care poate ţine scrapia departe de turmă.

Ovine_b

Testul de paternitate
În ceea ce priveşte testele de paternitate, acestea pot fi, de asemenea, utile fermierilor care cumpără berbeci cu certificat de origine. Identificarea ”amprentei genetice unice” a fiecărui animal şi plasarea acesteia într-o bază de date îi va ajuta pe fermieri să afle dacă berbecul cumpărat este într-adevăr ”cu origine”. În spaţiul public au fost lansate acuzaţii privind calitatea berbecilor vânduţi cu patalama. Sunt oieri care susţin că procedura de obţinere a acestor berbeci nu este respectată de multe ori, adică monta dirijată (în boxe), care ar garanta obţinerea unei filiaţii reale (cunoaşterea părinţilor reali ai descendenţilor), nu ar fi îndeplinită, iar datele ar fi puse ”din burtă”, totul reducându-se la un mecanism prin care anumiţi crescători de oi ar obţine sume de bani importante, ştiut fiind că şi cererea pe piaţă e mare, de când, mai nou, obţinerea SCZ e posibilă prin deţinerea în turmă a unui berbec cu certificat de origine pentru 35 de femele.
Din pledoaria geneticianului Valentin Bâlteanu reiese că laboratorul ANZ va fi foarte util pentru sectorul ovinelor, eventuale practici dubioase putând fi eliminate prin efectuarea obligatorie la indivizii cu certificate de origine a testului ADN de filiaţie. Mai rămâne ca laboratorul să devină funcţional şi, la fel de important, ca oierii să fie convinşi că experţii lucrează în interesul tuturor. E onorabil să fim pe locul 3 în Europa ca număr de ovine, dar nu suntem o ţară liberă de scrapie. Mai bine oi mai puţine, dar sănătoase şi, mai ales, bine vândute.


SCRAPIA ÎN STATISTICI
România raportează anual la Organizaţia Internaţională a Epizootiilor situaţia focarelor de scrapie. Cercetând statisticile din 2005 încoace, am observat că până în 2010, numărul focarelor s-a menţinut între 4 şi 9 pe an, dar în 2011 am avut 16 focare, cele mai multe înregistrate în judeţul Timiş (opt) şi câte un focar în Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Suceava etc. O creştere spectaculoasă a avut loc în anul 2015, când au fost depistate 25 de focare, cele mai multe în Suceava şi Sălaj (patru), apoi în Sibiu şi Galaţi (trei focare), în Hunedoara şi Arad (două), iar în alte câteva judeţe câte un focar. În 2016, au fost la nivel naţional 18 focare, cele mai multe în Sibiu (cinci) şi în Alba (patru). În 2017, au fost depistate tot 18 focare, cele mai multe în Timiş şi Alba (trei). Pentru 2018, nu există date publicate pe siteul oie.com.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 311 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?