Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Amestecuri furajere unice

Publicat: 20 noiembrie 2018 - 12:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aşa cum am prezentat şi în alte articole publicate recent în revista Ferma, crescătorii de vaci pot să aleagă între alimentaţia diferenţiată sezonier şi cea din stoc. Întrucât la furajarea diferenţiată sezonier am făcut referire în alte articole, prezint acum tehnica de hrănire a vacilor cu amestecuri furajere unice, structuri care se folosec pe tot parcursul anului.

Aceste amestecuri furajere unice au avantajul că, păstrându-se aceleaşi componente furajere, nu apar fluctuaţii ale producţiei de lapte din cauza schimbării microbiotei digestive, ca şi la trecerea de la un tip de furajare la altul.

Vaci_b

Alimentaţia „din stoc”
Folosirea amestecurilor furajere unice (AFU) pentru vacile de lapte constă în hrănirea acestora pe tot parcursul anului cu aceleaşi sortimente furajere. Este vorba despre furajele care se pot conserva şi depozita, şi anume: fânuri, semifânuri, silozuri, grosiere şi concentrate cultivate sau industriale.
Acest sistem este puţin folosit de către crescătorii de la noi din ţară deoarece impune o anumită dotare tehnică, precum şi spaţii suplimentare de depozitare a furajelor. De regulă, se recurge la acest sistem atunci când ferma nu dispune de suficiente pajişti naturale sau cultivate. Hrănirea vacilor se efectuează cu aşa-numitele amestecuri furajere unice (AFU) formate din componente uscate (fibroase, grosiere, concentrate), la care se pot adăuga şi suculente (silozuri) sau acestea din urmă se pot administra în tainuri aparte.
În continuare prezint modul de furajare cu o structură AFU, cu menţiunea că formularea acestora se face în funcţie de nivelul productiv şi de starea fiziologică a vacilor.
Dacă o fermă s-a profilat pe o hrănire din stoc pe bază de AFU şi dispune de o bună dotare tehnică (utilaje de tocat şi măcinat, remorci amestecător), atunci trebuie să adapteze tehnica de alimentaţie astfel încât să existe siguranţa că se satisfac cerinţele de energie şi de substanţe nutritive ale vacilor de lapte.

Satisfacerea cerinţelor de energie şi de substanţe nutritive
• Se stabileşte necesarul de energie şi de nutrienţi în funcţie de masa corporală a animalelor şi de producţia de lapte preconizată a se obţine. Conform tabelelor de normare, pentru o vacă cu producţia medie zilnică de 30 litri, cu 3,8-4% grăsime şi o greutate corporală de 650 kg trebuie să se asigure 22,9 kg SU, 21,6 UNL, 1835 g PDI (vezi tabelul 1).
• În etapa următoare, în funcţie de necesar, se stabileşte relaţia energo-proteică pe care trebuie să o îndeplinească amestecul furajer respectiv, PDI (g): UNL. În cazul nostru, amestecul furajer care se proiectează trebuie să asigure 100,2 g PDI/UFL.
• În funcţie de sortimentul furajer existent în fermă sau care poate fi procurat din exterior, se întocmeşte, pe baza programelor de optimizare a raţiilor sau direct prin calcul (prin tatonare), o structură de amestec furajer unic care să îndeplinească cerinţa de calitate impusă, respectiv relaţia energo-proteică precizată anterior.
În tabelul 2 redăm o structură de AFU alcătuită pe bază de fân de lucernă, siloz de porumb, uruială de porumb, şrot de floarea-soarelui, fosfat dicalcic, sare şi premix vitamino-mineral.
Valorile tabelare, pentru fiecare component, sunt obţinute prin înmulţirea procentului de participare cu valoarea nutritivă din tabele. Însumându-se aportul energetic, proteic şi mineral al tuturor componentelor AFU, se obţine valoarea nutritivă a 100 kg AFU. Prin împărţire la 100 se obţin valorile pentru un kilogram. În exemplul dat, 1 kg AFU asigură 0,50 kg SU, 0,43 UFL, 48 g PDIN, 46 g PDIE.
Cunoscând valoarea pentru 1 kg AFU se stabileşte cantitatea de AFU care trebuie administrată unei vaci de lapte care să acoperă necesarul de energie şi substanţe nutritive. Din tabelul 1 rezultă că dacă se administrează 44 kg AFU, se asigură 22 kg SU, 18,92 UFL, 2112 g PDIN etc. Iar relaţia nutritivă este de 111 g PDI/UNL.
Verificarea raţiei confirmă acoperirea indicatorilor nutritivi ai raţiei furajere. Dacă se reface calculul, la un consum zilnic de 44 kg AFU, o vacă ingeră 8,8 kg fân de lucernă, 26 kg siloz de porumb, 6,6 kg porumb măcinat, 2,2 kg şrot de floarea-soarelui, 88 g sare, 264 g fosfat dicalcic şi 88 g premix vitamino-mineral.
Dacă efectivul fermei este de zece vaci de lapte, cantităţile menţionate anterior se multiplică cu 10, după care prin cântărire şi după o preparare specifică (de exemplu boabele de porumb se macină, fânul se toacă) toate componentele se introduc în remorca amestecător şi după omogenizare se distribuie în cantităţi egale. Dacă nu se dispune de utilaje specifice pentru prepararea şi mai ales pentru omogenizarea componentelor unui AFU, se poate recurge la administrarea succesivă a furajelor din raţie, respectiv a concentratelor, fibroaselor şi a suculentelor.


TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG CU O PRODUCŢIE DE 30 LITRI DE LAPTE

 tab1nutrn118_b

Structura raţiei: Fibroase - 34,0%; Suculente - 29,6%; Concentrate - 36,4%

TABELUL 2: AMESTEC FURAJER UNIC - CONDIŢIE DE CALITATE 100,2 G PDI/UFL

 tab2nutrn118_b


LEGENDĂ TABEL
UNL - unităţi nutritive lapte;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei;
UFL - unităţi furajere lapte.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 25 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!