Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

AMELIOARAREA OILOR MERINOS. De la „LÂNA de aur”, la rasa de CARNE!

Publicat: 26 iunie 2017 - 11:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Gheorghe Albu este unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din Dobrogea, dar şi din ţară, deţinând un “domeniu” agricol format din 6.300 hectare de teren, în parte proprietate, în parte preluate de la oameni sub formă de arendă, 200 ha plantate cu viţă-de-vie, tot atâtea acoperite de luciu de apă, punct de vinificaţie, depozit, cramă în toată regula la care se adaugă un sector de creştere a ovinelor ce însumează 4.500 de capete, din rase dintre cele mai valoroase.

Plecând de la “lâna de aur” a Merinosului de Palas, cea mai perfecţionată rasă de oi din România, omologată în 1960, temerarul fermier, un argonaut modern, a ajuns ca în ferma sa de la Viişoara, printr-un program ştiinţific susţinut de încrucişare, să realizeze rasa de carne Palas şi să dezvolte şi să consolideze linia pentru producţia de carne de ovine Prolific. „Noi în Dobrogea avem rasa locală, Merinosul de Palas, autohtonă, bine consolidată la care profesorul Timaru a lucrat peste 60 de ani. A făcut-o după cerinţele lui Ceauşescu: să aibă şi carne, şi lapte, şi lână, şi dacă poate să nu mănânce deloc. După Revoluţie însă, ovinele nu mai corespundeau noilor cerinţe ale pieţei; au intervenit schimbări geopolitice şi au apărut noi pieţe de desfacere cu alte exigenţe. Şi atunci cercetarea a început să ne pună la dispoziţie, la solicitatea noastră, noi rase de ovine menite să corespundă noilor cerinţe. Lâna nu are căutare pentru că industria textilă la noi nu mai există, laptele nu are căutare pentru că nu avem o tehnologie dezvoltată pentru procesarea lui. Mai mult decât atât, la ora actuală nu avem nici ciobani şi nici cine să mulgă oile; şi atunci, cea mai bună orientare pe creşterea ovinelor rămâne creşterea oilor de carne”, spune Gheorghe Albu.

oi-viisoara_2_b

Astfel, fermierul dobrogean a dezvoltat un parteneriat cu Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas de la Constanţa, în urma căruia a finanţat cercetarea, iar Institutul a elaborat scheme de încrucişare, în aşa fel încât, în anul 2012 s-a omologat rasa de carne Palas, cea dintâi realizată în România după Revoluţie. „Prima dată s-a mers pe o structură de rase de carne de import: Suffolk, din Marea Britanie, rasă de ovine cu cea mai mare viteză de creştere, şi Texel, originară din Olanda, în aşa fel încât din produşii obţinuţi să consolideze o rasă care să ne satisfacă din punct de vedere al calităţii cărnii, al sporului de creştere şi al consumului specific de furaj”, a precizat Gheorghe Albu.

Dar s-a dovedit a fi un eşec; în scurt timp, materialul de prăsilă nu a rezistat în condiţiile din Dobrogea. De ce? Din cauza câinilor vagabonzi şi a păşunilor infestate cu diferiţi agenţi patogeni, toţi produşii au murit de fascioloză.

Cum a reuşit îmbunătăţirea rasei autohtone Merinos de Palas şi ce indici productivi şi reproductiv îi asigură, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-30 iunie 2017!

Vizualizat: 3436 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?