Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Alimentaţie din stoc sau diferenţiată sezonier?

Publicat: 03 decembrie 2017 - 12:09
2 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În urma unei discuţii despre diferitele sisteme de hrănire, purtată cu un student care este şi crescător de vaci de lapte, m-am hotărât să scriu acest articol în care să aduc unele lămuriri despre modalităţile de hrănire a taurinelor. Un fermier care face o afacere din creşterea vacilor de lapte se întreabă ce fel de sistem de hrănire să aleagă? 

Sistemul de hrănire a vacilor dintr-o fermă poate fi mai mult sau mai puţin influenţat de succesiunea anotimpurilor. Din acest punct de vedere se poate discuta despre: alimentaţia sezonieră sau despre alimentaţia din stoc. În prezent, la noi în ţară predomină, evident, sistemul sezonier de hrănire, respectiv perioada de iarnă, perioada de vară.

Vaci_b
Baza alimentaţiei vacilor de lapte în sezonul de iarnă o formează furajele voluminoase şi suculente care pot satisface în proporţie de 60-100% valorile de necesar, la care se adaugă concentratele, în funcţie de producţia de lapte.
În perioada de vară, furajele verzi reprezintă, din punct de vedere nutritiv şi economic, hrana de bază a vacilor de lapte, deoarece ele pot satisface în proporţie de 60-100% cerinţele animalelor. Hrănirea vacilor de lapte cu furaje verzi, provenite de pe păşuni naturale sau artificiale sau prin asigurarea furajelor verzi cultivate, impune întocmirea unui conveier care să satisfacă necesarul de masă verde începând de primăvara timpuriu şi până toamna târziu.

Schimbarea sistemelor de hrănire modifică şi producţia de lapte
• Furajarea „din stoc” a vacilor de lapte constă în hrănirea acestora pe tot parcursul anului cu aceleaşi sortimente furajere, adică din cele care se pot consuma şi depozita, şi anume: fânuri, semifânuri, silozuri, grosiere şi concentrate cultivate sau industriale.
Acest sistem este puţin folosit de către crescătorii de la noi din ţară, pentru că impune o dotare tehnică adecvată, precum şi spaţii suplimentare de depozitare a furajelor. De regulă, se recurge la acest sistem dacă nu se dispune de suprafeţe suficiente de pajişti naturale sau cultivate. Furajarea din stoc este recomandată, întrucât nu se schimbă raţia, hrănirea făcându-se cu aceleaşi categorii de furaje şi, prin urmare, nu este necesară obişnuirea microsimbionţilor cu categorii noi de furaje, generând fluctuaţii ale producţiei de lapte.
• În hrănirea diferenţiată sezonier, trecerea de la un tip de furaj la altul, respectiv de la stabulaţie la păşune sau invers, determină scăderi ale producţiei de lapte.
În cazul furajării din stoc, hrănirea vacilor se face cu aşa-numitele amestecuri furajere unice (AFU) formate din componente uscate (fibroase, grosiere, concentrate), la care se pot adăuga şi suculente (silozuri), sau acestea din urmă se pot administra în tainuri separate.
Redăm orientativ o structură de AFU, cu menţiunea că formularea acestora se face în funcţie de nivelul productiv şi de starea fiziologică a vacilor.

Elemente de calcul al raţiei pentru hrănirea din stoc pe bază de AFU
Dacă o fermă s-a profilat pe o hrănire din stoc pe bază de AFU şi dispune de o înzestrare tehnică optimă (utilaje de tocat şi măcinat, remorci amestecător), atunci trebuie să adapteze tehnica de alimentaţie astfel încât să existe siguranţa că se satisfac cerinţele de energie şi de substanţe nutritive ale vacilor de lapte. Pentru a se îndeplini acest deziderat, se parcurg următoarele etape:
• Se stabileşte necesarul de energie şi de nutrienţi în funcţie de masa corporală a animalelor şi de producţia de lapte preconizată a se obţine. Conform tabelelor de normare, unei vaci cu producţia medie zilnică de 30 litri lapte - 3,8-4% grăsime -, având o greutate corporală de 650 kg, trebuie să i se asigure 22,9 kg SU, 21,3 UN, 21,6 UNL, 2160 g PD, 1835 g PDI etc., conform datelor cuprinse în tabelul 1.
Structura raţiei este următoarea: fibroase - 34,0%; suculente - 29,6%; concentrate - 36,4%.
Raport proteic: 100 g PD/UN; 90,6 g PDI/UNL.
• În etapa următoare, în funcţie de necesar, se stabileşte relaţia energo-proteică pe care trebuie să o îndeplinească amestecul furajer respectiv, reprezentată de raportul PD (g) : UN, sau PDI (g): UNL şi se alcătuieşte amestecul furajer unic.
În cazul nostru, amestecul furajer trebuie să asigure: 101 g PD/UN sau 85 g PDI/UNL.
În funcţie de sortimentele furajere existente în fermă sau care pot fi procurate din exterior, se întocmeşte o structură de amestec furajer unic care să respecte condiţia de calitate impusă de relaţia energo-proteică precizează anterior.
În tabelul 2 este prezentată o structură de AFU alcătuită pe bază de: fân de lucernă, siloz de porumb, uruială de porumb, şrot de floarea-soarelui, fosfat dicalcic, sare şi premix vitamino-mineral.
Aportul nutritiv al fiecărui component se stabileşte înmulţind procentul stabilit cu valoarea nutritivă din tabele. De exemplu, aportul nutritiv al silozului în AFU este de 59 x 0,25 UN, rezultând 14,7 UN, respectiv 59 x 11 g PD asigurând 649 g PD. Însumându-se aportul energetic, proteic şi mineral al tuturor componentelor AFU, se obţine valoarea nutritivă a 100 kg AFU, care prin împărţire la 100 ne arată valoarea nutritivă la un kg AFU. În exemplul dat, 1 kg AFU asigură 0,50 kg SU, 0,50 kg UN, 0,53 UNL.
Cunoscând valoarea a 1 kg AFU, se stabileşte cantitatea de AFU care trebuie administrată unei vaci de lapte, cantitate care să acopere necesarul de energie şi de substanţe nutritive. Din tabelul 1 rezultă că dacă se asigură 44 kg AFU, atunci avem 22 kg SU, 2210 UN, 23,3 UNL, 2200 g PD, 2200 g PD etc., iar relaţia nutritivă este de 100 g PD/UN, respectiv 90,6 g PDI/UNL.
• Verificarea raţiei confirmă acoperirea nutritivă a indicatorilor nutritivi ai raţiei furajere. Dacă se reface calculul, la un consum zilnic de 44 kg AFU, o vacă ingeră 8,8 kg fân de lucernă, 26 kg siloz de porumb, 6,6 kg porumb uruit, 2,2 kg şrot de floarea-soarelui, 88 g sare, 264 g fosfat dicalcic şi 88 g premix vitamino-mineral. Pentru efectivul de zece capete, aceste cantităţi se multiplică cu zece, apoi prin cântărire şi după o preparare specifică (de exemplu boabele de porumb se macină, fânul se toacă), toate componentele se introduc în remorca amestecător, se omogenizează şi se distribuie în cantităţi egale fiecărei vaci.
Dacă nu aveţi utilaje specifice pentru prepararea şi mai ales pentru omogenizarea componentelor unui AFU, se poate recurge la administrarea succesivă a furajelor din raţie, respectiv a concentratelor, fibroaselor şi a suculentelor.

 


TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 650 KG, AVÂND O PRODUCŢIE DE LAPTE DE 30 L CU 3,8-4% GRĂSIME

 tab1stefo217_b


TABELUL 2: AMESTEC FURAJER UNIC

Condiţie de calitate: 101 g PD/UN, 85 g PDI/UNL

 tab2stefo217_b

Legendă:
SU - substanţă uscată;
UNL - unităţi nutritive lapte;
PDI - proteina digestibilă la nivel intestinal;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 409 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Stef Lavinia
|
12. 04, 2017. Monday 19:37

Stimate domnule Trifan,

Va multumesc pentru comentariul facut. Desigur ca o sa incerc sa raspund solicitarii dumneavoastra. Vreau sa va spun ca temele articolelor care le scriu, le aleg in functie de sezon, fiind perioada de stabulatie am ales aceasta tema. Cand de apropiem de perioada de pasunat o sa scriu si despre solicitarea dumneavoastra. M-as bucura daca ati veni si cu alte teme care sunt de interes pentru fermieri.

Va multumesc.

1.
VP Trifan
|
12. 03, 2017. Sunday 13:20

Stimata Doamna/Domnisoara Lavinia Stef,
Articolul Dvs este unul dintre cele mai asteptatate articole pe care as fi dorit sa le citesc. Este foarte explicit si contine date concrete. Va multumesc.
In alta ordine de idei v-as ruga, daca sunteti amabila, sa publicati si un articol privind hranirea vacilor de lapte cu furaje verzi si fanuri. Prezentarea unor tabele cu necesar/cantitati optime functie de tipul de furaj verde (pasunat pe pasuni naturale, artificiale sau furaje verzi cultivate, aici intrand si tipurile de vegetatie ale pasunilor in cauza etc), respectiv, de fanuri (functie de compozitia lor vegetala) ar fi de un imens ajutor foarte micilor fermieri (5-10 vaci) care nu prea beneficiaza nici de cunostintele necesare si nici de surse de informare.

V-as mai ruga sa precizati in articolul pe care, eventual, il veti publica si informatia privind scaderea cantitatii de lapte pentru o vaca hranita cu furaje verzi, fata de una hranita pe baza de AFU (ex., vaca cu 30 l lapte cu 3,8 - 4% grasime).

Va multumesc anticipat pentru amabilitatea si efortul necesare scrierii respectivului articol.
Cu toata stima,
VP Trifan

Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?