Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ALIMENTAŢIA de stabulaţie a VACILOR SUPERPRODUCTIVE

Publicat: 17 decembrie 2019 - 11:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Întrucât se apropie perioada rece, în acest articol voi face referire la alimentaţia „din stoc” a vacilor cu producţii mari de lapte. Acest tip de alimentaţie constă în hrănirea animalelor pe tot parcursul anului cu aceleaşi sortimente furajere, respectiv cele care se pot consuma şi depozita (fânuri, semifânuri, silozuri, grosiere şi concentrate cultivate sau industriale).

Sistemul furajării “din stoc” este puţin folosit de crescătorii de la noi din ţară, întrucât impune atât o dotare tehnică adecvată, cât şi spaţii suplimentare de depozitare a furajelor. De regulă, se recurge la acest mod de hrănire când crescătorul nu dispune de suprafeţe suficiente de pajişti naturale sau cultivate.

Vaci_b

Sortimente furajere utilizate în raţie
Hrănirea vacilor se efectuează cu aşa-numitele amestecuri furajere unice (AFU). Acestea sunt formate din componente uscate, precum fibroasele şi concentratele, la care se pot adăuga şi suculente (silozuri); acestea din urmă pot fi administrate în tainuri separate.
• Fânurile reprezintă un component de bază al raţiilor furajere, constituind o sursă importantă de proteină, vitamine, săruri minerale şi contribuind la întreţinerea şi dezvoltarea microsimbionţilor ruminali. Cantităţile obişnuite de fân, recomandate în alimentaţia vacilor de lapte, oscilează între 5 şi 15 kg/zi. Minimul de fân este de 3 kg, iar maximul la care se poate ajunge este condiţionat doar de concentraţia redusă în energie (sub 0,8 UN/kg SU), care la vacile cu producţii mari poate limita capacitatea productivă.
• Furajele suculente reprezintă o categorie cu o mare diversitate şi cu o pondere însemnată în structura raţiilor, proporţia de participare fiind de 45-60% din totalul SU.
În alimentaţia de stabulaţie, un rol important îl deţin furajele însilozate, îndeosebi silozul de porumb. De la silozurile de coceni de porumb, ca atare sau îmbogăţite, şi până la cel de porumb plantă întreagă în faza de pârgă, conţinutul nutritiv este foarte diferit şi posibil de influenţat prin tehnologia de însilozare aplicată. Silozul de porumb cu bobul în pârgă este un preparat furajer cu o concentraţie energetică mare (1 UN/kg SU), fiind un component de satisfacere a cerinţelor energetice. Cantităţile zilnice recomandate sunt de 25-40 kg la vacile de lapte, cu păstrarea unei proporţii de 1/5-7 cu nutreţurile fibroase.
Tot din această categorie fac parte şi semisilozurile şi semifânurile din graminee, leguminoase sau amestecuri de plante din cele două familii botanice. Cantităţile orientative care se pot introduce în raţiile zilnice la vacile de lapte sunt de 8-15 kg, prin ele asigurându-se 5-7 kg SU, fiind folosibile până în preajma fătării.
În balanţa suculentelor de iarnă, este bine ca sfecla furajeră (pentru efectul lactogen) să asigure 8-12% din SU a raţiei. Acest lucru se obţine prin administrarea zilnică a 20-30 kg de sfeclă. De asemenea, se pot folosi bostănoasele, 12-20 kg, şi morcovii furajeri 8-12 kg, îndeosebi în sistemul gospodăresc de creştere.
Dintre produsele secundare industriale, se recomandă cele provenite din industria berii, respectiv borhotul de bere în cantităţi de 8-12 kg/zi cap.
• Furajele concentrate se administrează sub formă de amestecuri a căror structură se întocmeşte în funcţie de aportul nutritiv al furajelor de bază. Acestea vor suplini fie cerinţele energetice, fie cele proteice la animalele cu producţii mari de lapte. Cantitatea de concentrate recomandată este de 0,25-0,35 kg/l lapte la o producţie de peste 8-10 litri iarna, respectiv de peste 13-15 litri vara, având în vedere şi faptul că animalele răspund mai bine în primele două-patru luni de lactaţie.
• Partea minerală. Atât sursele de macroelemente, cât şi cele de microelemente se încorporează, de regulă, în amestecurile de concentrate şi reprezintă circa 2-4% din structura acestora. Aceste procente trebuie să asigure un consum zilnic de 40-50 g sare de bucătărie, 60-80 g cretă furajeră, 20-40 g fosfaţi furajeri, precum şi microelementele prezentate la partea de necesar.

Vaci_b

Structura amestecului furajer unic
În continuare prezint modul de lucru pentru alcătuirea unei raţii, respectiv a unei structuri de amestec furajer unic, cu menţiunea că formularea acestora se face în funcţie de nivelul productiv şi de starea fiziologică a vacilor.
Dacă o fermă s-a profilat pe o hrănire din stoc pe bază de AFU şi dispune de o înzestrare tehnică bună (utilaje de tocat şi măcinat, remorci amestecător etc.), atunci trebuie să adapteze tehnica de alimentaţie astfel încât să existe siguranţa că se satisfac cerinţele de energie şi de substanţe nutritive ale vacilor de lapte. Pentru a se îndeplini acest deziderat, se parcurg următoarele etape:
În etapa I se stabileşte necesarul de energie şi de nutrienţi în funcţie de masa corporală a animalelor şi a producţiei de lapte preconizată a se obţine (tabelul 1). Conform tabelelor de normare, pentru o vacă ce are o producţie medie zilnică de 30 l cu 3,8-4% grăsime şi o greutate corporală de 650 kg, trebuie să se asigure 22,9 kg SU, 21,6 UNL, 2160 g PD, 1835 g PDI etc.
În etapa următoare, în funcţie de necesar, se stabileşte relaţia energo-proteică pe care trebuie să o îndeplinească amestecul furajer respectiv PDI (g): UFL. În cazul nostru amestecul furajer care se proiectează trebuie să asigure: 100,87 g PDI/UFL.
În funcţie de sortimentul furajer existent în fermă, sau care poate fi procurat din exterior, se întocmeşte o structură de preparat furajer unic (tabelul 2), care să îndeplinească perfect condiţia de calitate impusă, respectiv relaţia energo-proteică precizată anterior.
În tabelul 2 se regăseşte o structură de AFU alcătuită pe bază de fân lucernă, siloz de porumb, uruială de porumb, şrot de floarea-soarelui, fosfat dicalcic, sare şi premix vitamino-mineral.
Valorile tabelare, pentru fiecare component, se obţin înmulţind procentul stabilit cu valoarea nutritivă din tabele. Însumându-se aportul energetic, proteic şi mineral al tuturor componentelor AFU, se obţine valoarea nutritivă a 100 kg AFU, care prin împărţire la 100, permite să se stabilească valoarea nutritivă la 1 kg AFU. În exemplul dat, 1 kg AFU asigură 0,50 kg SU, 0,44 UFL etc.
Având valoarea a 1 kg AFU, se stabileşte cantitatea de AFU care trebuie administrată unei vaci de lapte, care se acoperă necesarul de energie şi de substanţe nutritive. Din tabelul 1 rezultă că dacă se dau 44 kg AFU, se asigură 22 kg SU, 19,66 UFL, 2112 g PDIN, 2024 g PDIE etc. Iar relaţia nutritivă este de 102,9 g PDI / UFL.

Necesarul unui efectiv de zece capete
Verificarea raţiei confirmă acoperirea nutritivă a indicatorilor nutritivi ai raţiei furajere. Dacă se reface calculul, la un consum zilnic de 44 kg AFU, o vacă ingeră 8,8 kg fân lucernă, 26 kg siloz de porumb, 6,6 kg porumb uruit, 2,2 kg şrot de floarea-soarelui, 88 g sare, 26,4 g fosfat dicalcic şi 88 g premix vitamino-mineral. Pentru un efectiv de zece capete, cantităţile anterioare se multiplică cu 10, după care prin cântărire şi după o preparare specifică (de exemplu boabele de porumb se macină, fânul se toacă), toate componentele se introduc în remorca amestecător şi după omogenizare se distribuie în cantităţi egale vacilor.
Dacă nu se dispune de utilaje specifice pentru prepararea şi mai ales pentru omogenizarea componentelor unui AFU, se poate recurge la administrarea succesivă a furajelor din raţie, respectiv a concentratelor, fibroaselor şi a suculentelor.

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG

tab1stefn119_b
TABELUL 2: AMESTEC FURAJER UNIC
(Condiţie de calitate 100,87 g PDI/UFL)

tab2stefn119_b
LEGENDĂ TABELE:
S.U. - substanţă uscată;
UNL - unitate nutritivă lapte;
UFL - unităţi furajere lapte;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei;


Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)

 

Vizualizat: 1230 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?