Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alex Culda a tras lozul cel mare: oaia Lacaune

Publicat: 12 februarie 2021 - 16:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cei care acuză generaţia milenialilor de neseriozitate ar trebui să-l cunoască pe Alex Culda. În cazul său, nici o generalizare nu reflectă realitatea. La vârsta de 23 de ani, micul fermier este un exemplu de urmat pentru tinerii din generaţia sa care doresc să se apuce de agricultură.

Alex Culda s-a născut în Austria, unde a locuit până la vârsta de 7 ani. Acum este student în anul 3 la Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Aici a dobândit deja suficiente cunoştinţe în domeniul creşterii ovinelor pentru a fi considerat un specialist.
Deşi nu avea vreo legătură directă cu agricultura, tatăl său fiind tâmplar, Alex s-a apucat de creşterea oilor din pasiune. Nu înainte de a experimenta domeniul apiculturii. Are încă 50 de stupi în Alba, unde produce miere de fâneaţă de munte. Dar majoritatea timpului şi-l petrece în ferma din Livada, judeţul Arad, acolo unde s-a apucat în 2017 de creşterea oilor din rasa Lacaune, specializată pe producţia de lapte.

Alex Culda - Api-Lacti Farm_oi Lacaune _b 

Exemplare de elită

 

Pornind cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, bani pe care i-a împărţit cu un prieten, care între timp a ieşit din afacere, efectivul matcă - 25 de mieluţe şi doi berbeci - l-a achiziţionat din Austria iar astăzi are în exploatare 50 de capete. A urmat această strategie cu doi masculi pentru a nu se expune riscului de consangvinizare. În prezent, are trei berbeci, Giovani, Francesco şi Rafael, produşi ai unor ferme de elită din zona Krems. Despre Rafael se ştie că este descendent direct al unei oi campioane.

Api-Lact Farm_b 

Furajare atent controlată

 

„În cea de-a treia lactaţie, mama lui Rafael a dat anul trecut 880 de litri de lapte! În Austria animalele sunt hrănite cu siloz şi semifân iar asta automat creşte producţia de lapte. Eu aici, cu mâncarea uscată pe care o administrez, am ajuns la o producţie în prima lactaţie de 250 de litri pe cap de animal. Noi nu dăm suculente, obţinem laptele numai din fân uscat. Aş putea ca procesator să cresc producţia de lapte prin administrarea de siloz în furaje, însă calitatea nu ar fi aceeaşi. Gustul de siloz şi aciditatea nu se pierd decât prin pasteurizare. Iar noi lucrăm doar cu lapte crud”, mi-a explicat tânărul.

Alex Culda si Virgil Culda_b 

Vârf de lactaţie cu 55 litri de lapte/zi

 

Cea mai productivă oaie la el în fermă dă undeva la 4 litri de lapte pe zi. În vara trecută, când mulgea 24 de oi, a ajuns la o producţie zilnică în vârf de lactaţie de 55 de litri pe întreg efectivul. „În mod normal abia la a doua lactaţie producţia creşte la un nivel de performanţă iar după cea de-a patra lactaţie începe să scadă uşor. Animalele din această rasă sunt foarte blânde şi inteligente. Eu le ofer cele mai bune condiţii. Specific rasei este faptul că nu au coarne, nici berbecii. De obicei, o oaie fată doi miei, având în jur de 2 kg fiecare. Dar am avut şi patru miei fătaţi odată de la aceeaşi mamă. Pentru prima dată am sincronizat fătările şi au rezultat 29 de miei de la 14 oiţe gestante. Mieii îi voi înţărca la trei săptămâni şi oile vor intra imediat în producţia de lapte.

Alex Culda - Api-Lacti Farm_oi Lacaune 2_b

Ca să reuşeşti să faci ceva bun nu trebuie să fii individualist. E important să primeşti părerile altora şi să accepţi critica constructivă. În spatele meu se află mai multe persoane care m-au încurajat şi m-au ajutat să ajung unde sunt astăzi... ALEX CULDA, tânăr oier și apicultor din jud. Arad

 

O mie de euro un berbec

Berbecii sunt crescuți până la vârsta de un an, când li se eliberează certificatele de origine, după care îi vinde pentru reproducţie. „Pe un berbec pot obţine şi o mie de euro. Acum am 11 exemplare care probabil vor ajunge în alte ferme la primăvară. Am deja câteva comenzi sigure. Cu banii pe care îi voi câştiga, voi cumpăra un sistem de ventilaţie în cort. Să am flux continuu de aer proaspăt”, susţine viitorul inginer zootehnist.

Api-Lact Farm Lacaune_b 

Certificarea ecologică cere bunăstare animală

 

Animalele sunt ţinute pe stabulaţie. Primul grajd, de o sută de metri pătraţi, a fost construit pe structură de lemn, fiind proiectat şi ridicat împreună cu tatăl său şi cu un unchi, după planuri dintr-un catalog din Austria. Al doilea adăpost, de 150 mp, care este de fapt un cort pe suport metalic cu prelată şi izolaţie pe bază de vată minerală, a fost finalizat anul trecut. Acum se gândeşte că va trebui să se extindă. Încă nu a decis dacă să mai construiască un adăpost sau să îl dubleze pe cel din prelată deja existent.
Unul dintre obiectivele sale imediate ar fi certificarea ecologică. Pentru asta are nevoie de cel puţin 3 mp/cap de animal.

Citeşte AICI ce planuri de viitor are tânărul oier şi de ce nu primeşte niciun leu de la stat pentru mica fermă de elită?

Oi Lacaune robot muls_b

AVANTAJELE MULSULUI MECANIZAT
Un pas important în dezvoltarea fermei a fost achiziţia staţiei de muls cu opt posturi - e prima instalaţie pe care compania Milkline a pus-o în funcţiune în România, special pentru mulsul oilor. În jur de 20.000 de euro l-a costat această investiţie. „Instalaţia e cu spălare automată. Eu mulg opt oi simultan. Dacă la început mulgeam manual 24 de animale în două ore, acum tot procesul nu durează mai mult de jumătate de oră”, constată cu satisfacţie arădeanul. Oile sale sunt mulse de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la ore fixe şi la un interval de 12 ore.

Vizualizat: 6163 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?