Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura - visul frumos al unui tânăr fermier

Publicat: 17 septembrie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

„Am visat frumos!”, recunoaște zâmbitor inginerul automatist Viorel Ninulescu, vorbind despre ceea ce l-a determinat să-și facă o fermă: s-a apucat de agricultură pentru că a copilărit pe lângă tatăl său într-un IAS. Un pic mai la sudul județului Dolj, la Băilești, acolo unde Nea Mărin l-a făcut vedetă pe Sucă al lui Zăpăcitul. 

Click pe poza pentru galerie!

Acum, Viorel Ninulescu lucrează 850 hectare și crește peste trei sute de vaci Holstein Friză, toate la muls, într-o fermă care se dezvoltă frumos la Robăneștii de Sus. La doi pași de Cetatea Banilor (Craiova).

 

Un produs de fermă transparent și sănătos

Fermierul încă nu a renunțat la dezideratul de a aduce în piață un produs transparent și sănătos, deși după falimentul singurului procesator doljean de lapte, Lactido, i s-au cam zdruncinat planurile. Acum are în intenție dezvoltarea unui brand local de lactate cu rețete din Franța. Dar până atunci are multe altele de realizat: de refăcut drumurile din fermă, de modernizat adăposturi și abia apoi se va mai gândi la lăptărie. 

În prezent are un contract de livrare a laptelui către Agricover și semnele sunt bune. În vară consumul de lapte din Bulgaria și Grecia a crescut ca niciodată iar prețul laptelui a urcat. Ceea ce poate fi un semn bun și de acum înainte. A vândut și cu 0,95 lei/l. 

Viorel Ninulescu nu crede că cererea mărită din Bulgaria are vreo legătură cu dermatoza nodulară, pentru că vecinii de la sud au trecut la vaccinat și au renunțat la sacrificări. Mai degrabă apariția bolii are ceva cu… sezonul estival. Cât privește perspectiva acestei teribile afecțiuni, nu își face griji deocamdată: „Întâlnesc persoane disponibile în sistem și am încredere că ANZ va lua hotărârile cele mai bune pentru bunul mers al zootehniei”, conchide diplomat fermierul oltean.

Legat de subvenții, crescătorul de vaci recunoaște că sprijinul cuplat (SCZ) este nesperat de consistent și îi va fi deosebit de util. Mai ales că patru pompe pentru dejecții așteaptă să fie schimbate. Plus multe alte echipamente de achiziționat. Vorbind de eficiența fermei, Viorel Ninulescu spune că aproape că a ajuns să fie mai rentabil să vândă cerealele direct, deși au un preț mic, decât să le introducă în hrana vacilor. 

 

„Din ferma de vaci nu îți permiți să pleci”

„Zootehnia o faci doar dacă îți place”, subliniază încă tânărul fermier oltean, altfel totul ar părea o corvoadă. Primele vaci le-a adus în fermă prin 2007. Dar investiția propriu-zisă în zootehnie a început-o prin 2010. După multe drumuri prin SUA și Franța în căutarea de modele viabile. Cel mai mult a învățat din experiența colaborării cu o firmă franceză de consultanță pe ferme mari. Nu a neglijat nici România, dar în ceea ce privește managementul fermei a fost plăcut impresionat de fermierii americani. Acolo a văzut ferme cu 7.000 de vaci la muls, undeva lângă Seattle. Ferme în care pe primul plan este managementul personalului. Ceva asemănător cu managementul din multinaționale, în care omul potrivit este la locul potrivit și în marja de timp potrivită. Altfel, orice abatere duce la disfuncții majore. 

Dar cel mai mult l-a marcat experiența dintr-o fermă din Wisconsin, care avea 500 de vaci la muls, iar animalele stăteau în adăposturi tip umbrare, asemănătoare cu cele folosite de Karpaten Meat în cerșterea vacilor de carne. Ceva inedit pentru Holstein Friză. Aproape libere, cu front de alimentare pe o platformă betonată. „Americanul ne-a întrebat la a câta generație de fermieri suntem. Când a auzit despre ce este vorba, mi-a recomandat să nu încerc nicidecum modelul său, care era rezultatul a trei generații”, își aduce aminte Viorel Ninulescu, unul din membrii Asociației Holstein Ro deschiși spre nou și gata oricând de a încerca ceva inovator. 

Mi-a spus că primii embrioni din ferma sa i-au fost aduși de János Sultész - director executiv al Schontal Schul lmpex SRL. Între timp a făcut o montă bazată pe genetică de vârf. Junincile obținute din tauri precum Praid au crescut deja și unele au și fost montate. Din păcate, a fost nevoit să vândă o sută de juninci pentru a se păstra pe linia de plutire cu cheltuielile în acestă criză a prețurilor laptelui după eliminarea cotelor.

 

Are un șef de fermă francez, de la care a avut multe de învățat

Regis le Mere este inginer agronom. De un deceniu lucrează aici și a aplicat din plin cunoștințele sale, mai întâi pentru dezvoltarea fermei vegetale. În Franța a lucrat alături de fratele său în afacerea moștenită în urma decesului părinților într-un accident de mașină. Își amintea cum în acele momente grele autoritățile franceze de control le-au acordat termene de păsuire pentru investițiile necesare alinierii la standardele cerute până când au putut rezolva mai întâi problemele de succesiune. Cât privește ferma zootehnică, Regis are oarece experiență de acasă. Fratele lui crește vaci de lapte dar e vorba de un alt sistem. Și acolo sunt probleme cu prețul laptelui ,dar s-a revenit la sistemul cu cote. Laptele produs în cota A se plătește cu o medie de 340-350 euro/tonă, iar ceea ce trece peste, cota B, e undeva la 200 euro/t. 

Mi-a plăcut mult definiția dată de el fermierului: „cel care muncește în ferma lui, cel care se suie pe utilaje și prestează; ceilalți sunt investitori agricoli”. 

Copilul lui Regis stă mult timp în fermă, așa cum și el a crescut tot la fermă. Și Viorel Ninulescu poate spune că a crescut în IAS, dar nu în felul francezilor. De altfel, studenții agronomi din Franța sunt obligați la doi ani de practică agricolă, dintre care unul se face obligatoriu în afara țării. Ninulescu chiar vrea să pună la punct un program pentru studenții francezi, dar să invite și studenți români. A avut o studentă din Franța într-un asemenea stagiu. Faptul că l-a avut pe Regis intermediar a fost bine pentru ea. Sistemul francez este diferit de ceea ce se întâmplă în învățământul autohton.

 

Temperaturile extreme aduc pierderi importante de producție

Din cauza temperaturilor excesive, s-a ajuns ca media zilnică pe cap de vacă să scadă la 25 litri vara. E adevărat că au avut ceva probleme și cu umiditatea. Ventilația a mers bine, dar umiditatea a avut de suferit. Probleme sunt și atunci când apar înghețuri, dar ele sunt mai puține. 

Grajdurile le-a modernizat cu ajutorul celor de la Rota Guido. Iar sistemul de control al dejecțiilor e unul olandez, cu fose și pompe pentru dejecții. Separatorul l-a achiziționaat tot de la Rota Guido. La muls folosesc o instalație 2 x 16, care le asigură eficiența lucrării. 

Cât privește politica de ameliorare a rasei, nu caută vârfuri genetice cu orice preț, ci mai degrabă vaci cu o medie superioară, dar mai rezistente. Aduce genetică din afară și se gândește din ce în ce mai mult să crească tineret pentru reproducție. 

Ferma face parte din Cooperativa Romlacta iar contractul cu Agricover le-a adus o liniște financiară. Este convins că mulți fermieri fac cea mai mare greșeală atunci când stau prea departe de fermă. În SUA, președintele Asociație Holstein Friză din Wisconsin avea o fermă cu 600 de vaci la muls, iar pe fermier l-au găsit cocoțat pe remorca de furajare. Toți marii fermieri i-au spus același lucru: „fermierul trebuie să stea în fermă!”. Din păcate, în România agricultorul trebuie să umble mult, pentru că birocrația este așa cum o știm cu toții. 

Am văzut în fermă și două remorci pentru cai și l-am întrebat dacă este pasionat de cabaline. Mi-a răspuns că fata cea mare are acest hobby. Are deja șase cai de rasă dresați și vrea să își construiască un manej profesionist pentru o școală de călărie. Bineînțeles că pentru cei cu dare de mână. Deoarece sportul ecvestru necesită cheltuieli mari și multă pasiune. 

La Robăneștii de Sus am văzut cum ruina unui fost IAS a căpătat viață. Mai sunt multe de făcut, dar Viorel Ninulescu are 46 de ani și două proiecte europene deja derulate. Îi urez la cât mai multe și, alături de șeful lui de fermă, să găsească cele mai inspirate soluții pentru optimizarea activității. 

Momentul în care ne-am întâlnit în ferma lui era o zi de sâmbătă când bucureștenii sunt ba la munte, ba la mare, dar pe cei doi i-am găsit în fermă. Acolo unde este locul unui fermier!

 

 

 

 

SOLUȚII PENTRU OBȚINEREA UNUI SILOZ DE CALITATE

Terenurile din zona Robăneștiului sunt acide și a fost nevoie de soluții punctuale pentru îmbunătățirea pH-ului și, în consecintă, pentru ridicarea producțiilor. În plus, terenurile sunt argiloase și dificile, chiar ușor tasabile. Și din acest punct de vedere au probleme foarte mari. Ca soluții, Viorel Ninulescu folosește scarificarea, aplică amendamente și gunoi de grajd și cultivă plante care valorifică bine solurile acide și grele. Au adus și specialiști din Franța pentru a găsi soluții pentru întreținerea solului. Din cele 850 ha lucrate, circa două sute sunt cu porumb siloz și cu alte plante destinate însilozării. Cum ar fi secara (valorifică foarte bine solurile acide) sau lucerna (75 ha). Folosesc genetică de la Limagrain pentru porumbul siloz, dar și de la Maïsadour. Secara, dacă este recoltată la timp și bine conservată, aduce 17-18 procente de proteină. Dublu față de porumbul siloz. 

La grâu obțin o medie de 5-6 t/ha și folosesc soiuri românești și din Franța. Vor să irige pe viitor circa 200 ha pentru a securiza ferma în anii foarte secetoși. Vor începe cu cele 60 ha de lângă ferma de vaci. E vorba de puțuri de mare adâncime și de instalații cu aspersie. 



 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 2896 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!