Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura renaşte FRUMOS la... FRUMUŞICA

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Bazinul Frumuşica - Flămânzi, judeţul Botoşani, beneficiază de resurse legumicole şi zootehnice generoase, dar încă insuficient valorificate. Ceea ce se face astăzi pentru dezvoltarea producţiei agro-zootehnice din zonă este destul de timid şi ţine mai mult de curajul individual al micilor producători. Acesta este semnalul pe care a dorit să îl transmită public inginerul Gheorghe Botez, fermier din comuna Frumuşica şi cadru didactic la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Flămânzi. 

Fiind un cititor constant al revistei Ferma, inginerul Gheorghe Botez a ţinut să ne invite la faţa locului, pentru a cunoaşte mai bine problemele, oportunităţile, dar şi unele dintre strădaniile oamenilor din zona Frumuşica - Flămânzi de a dezvolta afaceri agricole, zootehnice şi de producere a hranei, cu resurse din acest spaţiu. ”Eu am aproximativ trei hectare de teren în proprietate, pe care am înfiinţat o livadă cu cireş, un solar pentru producere de legume, dar activez şi pe zona de creştere a animalelor. De vreo patru ani cresc capre”, şi-a prezentat Gheorghe Botez mica afacere agricolă.

Agricultura renaÅŸte frumos la FrumuÅŸicaClick pe poza pentru galerie!
La început, a cumpărat şase capre de la un fermier din zona Fălticeni, care importă din Franţa şi multiplică în România, afacerea sa fiind realizată pe un proiect european. Apoi, la unele a renunţat, oprindu-le pe cele mai productive. A continuat să achiziţioneze şi alte exemplare, iar acum deţine un efectiv de 40 de capre. “Am căutat o rasă mai bună, mai productivă şi am reuşit să achiziţionez animale din rasa Alpină franceză, pe care vrem să le încrucişăm cu rasele autohtone, în speranţa de a obţine producţii mai bune de lapte şi de carne. Efectivul aş vrea să ajungă la aproximativ o sută de capete. Problema este a valorificării. Suntem la etapa în care valorificăm brânza către cunoştinte, din zonă şi de la Bucureşti, în acelaşi timp încercând ritmic să îi sfătuim şi pe alţii să consume produse de capră, argumentând cu beneficiile aduse de calităţile extraordinare ale acestor produse. Conservăm brânza pentru o perioadă mai lungă, doar cu sare şi cu zer, fără nici un fel de E-uri. Cei care au înţeles că produsele din lapte de capră sunt şi aliment, dar şi medicament, apreciază şi se bucură de hrana sănătoasă aprovizionată de la noi. Este doar începutul a ceea ce dorim să devină o afacere adevărată. Intenţionăm chiar să abordăm şi proiecte europene pentru prelucrarea produselor rezultate din activitatea de creştere şi exploatare a caprinelor şi a ovinelor, precum şi din zona de pomicultură”, ne-a dezvăluit fermierul botoşănean câteva planuri de viitor, despre care vom scrie mai pe larg în numărul viitor.

Noul - stimulent al dezvoltării
Gheorghe Botez a ales să întemeieze o fermă de capre, completând de fapt, activitatea de creştere a ovinelor, desfăşurată în parteneriat cu alţi 12 crescători din zonă. ”Am ales capra şi pentru că valorifică mult mai bine păşunea. Oile sunt mai sensibile la păşunat, dar capra se hrăneşte inclusiv cu arbuştii nefolositori aflaţi pe păşune şi chiar ne ajută la curăţarea acesteia. În plus, avem avantaje şi la reproducţie. Obţinem 2-3 iezi pe an şi nu doar un miel, cum este la oaie. De aceea, rămân cu efectivul actual de ovine şi încerc să dezvolt ferma de capre, cu atât mai mult cu cât în zonă cam toată lumea are ovine şi, reţinând un principiu aplicat în Germania, acolo unde am şi lucrat o vreme, doresc să vin cu ceva nou. Vreau să fie o alternativă la ceea ce se mai produce în zona Frumuşica-Flămânzi. De altfel, aceasta este una dintre caracteristicile fiinţei mele, de a încerca mereu ceva nou şi de a ieşi în calea provocărilor, netemându-mă niciodată de ceea ce este nou”, preciza fermierul.

Unirea face puterea
În zona Flămânzi-Frumuşica, judeţul Botoşani, în anii de după 1990, au existat mai multe iniţiative de asociere a producătorilor din diverse sectoare, respectiv din zona de legume-fructe, de creştere a animalelor – bovine, ovine. Numai că, din diverse motive, activităţile în cadru organizat nu s-au desfăşurat potrivit aşteptărilor. Ca urmare, unii fermieri s-au reorientat, grupându-se în forme mai simple, cu scopuri practice imediate.
Este şi cazul celor 13 crescători de ovine - între care şi Georghe Botez -, care s-au asociat pentru a forma o stână proprie şi pentru a valorifica în comun produsele. Coordonator şi cioban principal este Dumitru Prodan, fost bucătar, actualmente pensionar. ”Avem împreună aproximativ trei sute de animale şi suntem organizaţi în această stână de vreo 15 ani. Terenul, de vreo 27 ha, este în mare parte concesionat de la Primărie şi am mai achiziţionat vreo şapte hectare pe care am semănat lucernă pentru oiţe. Ne-am unit din două mari motive, respectiv acela de a organiza mai bine creşterea şi exploatarea oilor şi acela de a valorifica mai convenabil. La stână, astăzi, nu prea mai ai ciobani adevăraţi. În total, cu tot cu mine, suntem 3-4 ciobani. Nu ştiu de ce, dar tinerii nu vor să vină, chiar dacă sunt plătiţi foarte bine. Poate că s-au învăţat să câştige mai uşor banii sau să îi primească de pomană de la stat”, crede Dumitru Prodan.
Anul acesta, de exemplu, din cauza lipsei forţei de muncă, au renunţat la mulsul de la prânz. Aceasta înseamnă că aproximativ 40-45 litri de lapte s-au pierdut în fiecare zi. ”Aşa că, ne-am unit şi lucrăm cu rândul, după reguli clare şi respectate de toţi cei 13 proprietari. Eu sunt permanent aici, acum, fiind pensionar, dispun şi de mai mult timp”, spune mulţumit Dumitru Prodan.
În ultimii 10-12 ani, în bazinul Flămânzi-Frumuşica s-a extins foarte mult şi activitatea de producere a legumelor în spaţii protejate, în zona limitrofă judeţului Iaşi activitatea luând un avânt foarte mare în ultimii doi-trei ani. Astăzi, în zona Flămânzi-Frumuşica există peste 40 hectare de teren ocupate cu sere şi solarii de legume.


VALORIFICAREA ESTE AŞEZATĂ PE PRINCIPII CLARE
La stână, Dumitru Prodan se ocupă de toate, ştiindu-le exact rostul. Inclusiv la valorificare. Cu oameni din zonă, dar şi din Galaţi, Suceava, Bucureşti, are programări făcute de la un an la altul, pentru a vinde brânza. “Stabilim un preţ şi aşa rămâne, chiar dacă pe piaţa liberă se mai produc creşteri. Dar, dacă ne-am înţeles într-un fel, aşa rămâne, fiindcă şi eu mi-am făcut socotelile bazându-mă pe discuţia cu cumpărătorul şi nu mi-ar conveni să îmi dea mai puţin, adică să nu îşi respecte cuvântul. Este bine, din acest punct de vedere. Anul acesta, brânza de aici a ajuns chiar şi la Muntele Sfânt. Avem un călugăr, originar din zona noastră, dar care locuieşte acolo şi ne-a cerut cam 35-40 kg brânză şi a făcut programare şi pentru la anul. Este bine când sunt mai mulţi producători la un loc, poţi livra mai serios şi poţi face planuri. Durerea noastră este că, încă stăm cu lâna aruncată pe stână, pe lângă gardurile stânii. Am auzit şi noi de programul cu 1 leu/kg de lână predată. Vom apela la el”, spune oierul.
Dar, să vedem ce vor face cu ciulinii, fiindcă oricât ar căuta ciobanii să aibă grijă, oile tot se înciulinează, fiindcă şi pământul este lucrat pe bucăţele, mai mult sau mai puţin corect. “Şi nu ştiu cum va putea fi colectat acest fel de lână”, se întreabă ciobanul din Flămânzi-Frumuşica.

Gheorghe Botez
Gheorghe Botez: “Cred că dacă toţi vor conştientiza bogăţia acestui pământ şi dacă vor acţiona cinstit şi potrivit, fiecare din zona sa de decizie sau de acţiune, am putea să readucem bunăstarea în casele noastre şi hrană calitativă pe mesele românilor”.

Dumitru Prodan

Dumitru Prodan: “Mă pot numi ciobănaş cu trei sute de oi, chiar dacă doar 150 sunt ale mele. Însă, toate îmi sunt tare dragi şi pentru ea, pentru OAIE, m-am lăsat de un serviciu foarte bun şi am ales să fiu cioban. Pe timpul răposatului, am fost bucătar de vază. Am fost la cursuri şi în Germania sau în alte părţi, fiindcă atunci când veneau delegaţii sau turişti din străinătate, trebuia să le fac mâncare ca la ei acasă. Era obligaţie de serviciu, lucrând în reţeaua naţională de turism a României“.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 607 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?