Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

5 condiţii pentru un siloz de calitate

Publicat: 26 septembrie 2020 - 09:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Furajele conservate prin însilozare sunt esenţiale în perioada de stabulaţie. Ce ingrediente folosim şi cum trebuie să le preparăm pentru a-şi păstra valorile nutritive?

Aşa cum gospodinele îşi umplu cămările în această perioadă, tot aşa şi fermierii ar trebui să facă provizii pentru iarnă, pregătind furaje ce pot fi folosite peste circa două luni, când se intră în stabulaţie. Un sortiment de nutreţ ce poate fi preparat este furajul murat, din această categorie făcând parte şi silozurile.
Conservarea furajelor prin însilozare, sau mai exact prin murare, este posibilă datorită formării acizilor organici în masa furajeră, acizi care au rol de agenţi conservanţi.

 

5 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA SILOZURILOR

 

Pentru reuşita procesului de însilozare trebuie să se ţină cont de factorii care determină calitatea şi valoarea nutritivă a silozurilor:

  1. Momentul recoltării este optim când acumularea de substanţe nutritive este maximă, respectiv: pentru porumb când bobul este în pârgă; la borceaguri când gramineea este în pârgă, iar leguminoasele au format păstăile; la silozurile de leguminoase (lucernă trifoi, etc.) de la începutul înfloririi până când jumătate dintre plante sunt în floare.
  2. Conţinutul în glucide fermentescibile: nivelul de asigurare a glucidelor fermentescibile poartă denumirea de minim glucidic, ce reprezintă cantitatea de glucide necesară formării acizilor în siloz, astfel încât să-i asigure un pH de 4-4,2.
  3. Conţinutul în apă: fermentaţiile optime se realizează la un conţinut de 65-75% apă. Peste această valoare sunt favorizate fermentaţia acetică şi, mai ales, cea butirică.
  4. Gradul de mărunţire: o mărunţire sub 1 cm favorizează eliberarea sucului celular bogat în glucide fermentescibile şi asigură mai rapid condiţiile de anaerobioză, favorabile înmulţirii bacteriilor lactice. Tasarea furajului supus însilozării se realizează, de regulă, cu tractoare cu şenile şi are drept scop asigurarea condiţiilor de anaerobioză. Obţinerea anaerobiozei are o serie de efecte pozitive precum: oprirea proceselor biochimice determinate de respiraţia plantelor, reducându-se astfel pierderile de substanţe nutritive; distrugerea microflorei spontane aerobe; prevenirea formării mucegaiurilor; dezvoltarea bacteriilor de fermentaţie lactică.
  5. După descărcarea materialului supus însilozării se realizează o tasare puternică, caz în care temperatura nu depăşeşte 25-300C şi se obţine un siloz cu pierderi reduse de substanţe nutritive şi cu caracteristici organoleptice corespunzătoare.

 

siloz de calitate 1_b

 

6 CRITERII DE APRECIERE A CALITĂŢII SILOZULUI

 

Pentru fermieri este important să prepare un siloz de calitate. Principalele criterii de apreciere a calităţii silozului sunt:

  1. Să provină din furaje verzi recoltate în faza optimă;
  2. Să aibă culoarea apropiată de cea a plantelor la recoltare, miros plăcut cu arome de fructe şi gust acrişor;
  3. pH-ul să fie cuprins în intervalul 4,2-4,5;
  4. Conţinutul de acizi organici: 1,5-2% acid lactic, sub 0,5% acid acetic, sub 0,1% acid butiric;
  5. Conţinutul în azot amoniacal să nu depăşească 1% din N total;
  6. Mucegaiuri absente.

Dacă în hrana vacilor de lapte se folosesc cantităţi mari de siloz (chiar şi 40 kg), pentru tamponarea acidităţii create de siloz şi prevenirea acidozei lactice se foloseşte carbonat de calciu sau cretă furajeră în cantităţi de 1-2 g/kg de siloz.
Prin urmare, sfatul meu pentru fermierii care dispun de infrastructură adecvată, este să prepare un furaj murat de calitate şi rezultatele nu vor întârzia să apară.

siloz de calitate 2_b 

 

GRADUL DE ÎNSILOZARE

 

În funcţie de conţinutul glucidic, plantele sunt împărţite în trei grupe:

  1. Furaje uşor însilozabile, al căror conţinut real de glucide este mai mare decât minimul glucidic; de exemplu: plantele din familia gramineelor;
  2. Furaje greu însilozabile cu un conţinut apropiat minimului glucidic, la care se adaugă efectul de tamponare al sucului celular datorat aminoacizilor, fosfaţilor şi altor substanţe ce neutralizează acizii formaţi în masa însilozată; din această categorie fac parte leguminoasele precum lucerna, trifoiul, etc., iar pentru însilozarea lor e necesară corectarea conţinutului în glucide prin pălire, adăugarea de surse de glucide (melasă 2-4%, uruieli de cereale 3-5%), sau prin însămânţarea cu diverse preparate pe bază de bacterii lactice;
  3. Furaje neînsilozabile - al căror conţinut real în glucide este foarte redus; exemplu soia, urzica etc.

siloz de calitate 3_b 

 

AVANTAJELE FURAJELOR MURATE

 

Prepararea furajelor murate este recomandată din următoarele motive:

  1. Păstrează însuşirile bune ale furajului verde;
  2. Pierderile de substanţe nutritive sunt reduse cu 10-15%;
  3. Asigură un furaj suculent în perioada de stabulaţie;
  4. Stimulează producţia de lapte, putând asigura până la 60% din valoarea nutritivă a raţiei;
  5. Se realizează cu cheltuieli minime, în condiţii de mecanizare totală, pe tot parcursul perioadei de vegetaţie a plantelor.

Alături de furajele verzi, în murare pot fi folosite, în diverse proporţii, grosiere, concentrate, precum şi suculente industriale.
Click AICI şi vezi ce tipuri de adaosuri pot fi folosite la însilozare!

un articol de
LAVINIA ŞTEF

Vizualizat: 2865 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?