Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

5 bune și 5 rele pentru oieri în 2020

Publicat: 05 februarie 2021 - 15:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-un continuu zigzag s-a scurs anul trecut pentru oieri: ciobani profesioniști nu s-au prea găsit și lâna nu a avut trecere la cumpărători, dar laptele și mieii s-au vândut bine.

În 2020, realizările oierilor s-au înscris pe linia dificultăți și beneficii, necazuri și bucurii, perioade mai dificile și mai bune, coborâșuri și suișuri.

 

CINCI DIFICULTĂȚI MAJORE AU MARCAT OIERITUL:

 

  1. Accentuarea deficitului de forță de muncă a avut impactul negativ cel mai sever. A devenit o raritate să găsești disponibili ciobani profesioniști, mai cu seamă mulgători, care să muncească din zori și până-n noapte.
  2. Sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) a avut ca efect nedorit impurificarea raselor, varietăților și populațiilor de oi autohtone. Vizitele în fermele de ovine mi-au lăsat o impresie șocantă, observând că tineretul ovin obținut în ultimii patru ani este foarte pestriț, provenind de la oi mame de o varietate (populație) și berbeci de altă varietate, cumpărați cu certificat zootehnic.
  3. Genotiparea obligatorie a mieilor pentru care se vor elibera certificate zootehnice a întâmpinat reacții vehemente din partea oierilor. Această inițiativă a MADR a fost considerată, momentan, total inoportună pe baza unor argumente convingătoare: în România nu avem încă laboratoare acreditate de RENAR care să facă testul ADN pentru paternitate; 35-40% din părinții acestor miori au ieșit în ultimii doi ani din efective prin reformare, mortalități sau sacrificări de necesitate; regulamentul UE 1012/8.06.2016 la articolul 22 prevede că analiza ADN pentru paternitate este obligatorie numai atunci când materialul seminal de la berbeci este utilizat pentru inseminări artificiale.
  4. Lâna, apreciată ca fiind cea mai bună fibră textilă, a zăcut în magazii în 2020, la fel ca și în anii anteriori. Ajutorul de 10 lei pe ovină tunsă, promis de MDAR, nu a fost acordat, iar lâna a ajuns din nou materie primă pentru... rozătoare și molii. Lâna grosieră, de la oile Țurcane, a fost vândută ocazional cu 0,5 lei până la 1 leu/kg, iar veniturile obținute, de regulă, nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru tuns. Și pieile de ovine au fost tratate cu aceeași pasivitate dezolantă.
  5. Târgurile și expozițiile de ovine au fost închise pe toată perioada anului 2020, iar oierii, nu puțini, care aveau disponibili berbeci valoroși fenotipic pentru vânzare, dar fără certificat zootehnic, au rămas cu ei în stoc ori i-au valorificat în pierdere pentru carne.

oierit 2020 2_b 

 

La polul opus se află cele cinci beneficii aduse oierilor de anul 2020:

 

  1. Ajutorul Național Tranzitoriu pentru Zootehnie (ANTZ) este probabil în jurul valorii de 21 lei pe oaie.
  2. Sprijinul Cuplat în Zootehnie acordat pentru anul 2020, de 17,9 euro pe ovină, este mai mare cu 1,97 euro (+12,08%), față de cel acordat în 2019.
  3. Valorificarea ovinelor pentru carne deține ponderea cea mai mare în structura venitului anual pentru majoritatea oierilor români. În luna februarie, mieii grei (40-50 kg) au fost achiziționați pentru export în țările arabe cu 10-11 lei/kg în viu. În preajma Sărbătorilor Pascale, mieii de lapte au fost valorificați pe piața internă sau la export cu 11-12 lei/kg în viu. Cererea pentru miei s-a păstrat la un preț bun (9-10 lei/kg în viu) și după această perioadă. La începutul verii, prețul mieilor grei, îngrășați în adăposturi, a crescut sensibil la 10-11 lei/kg viu și chiar mai mult la mieii hibrizi. Spre sfârșitul toamnei, mieii din lapte proveniți de la oile Merinos sau Țigaie au fost achiziționați la export cu un preț mult mai ridicat (14-15 lei/kg viu).
  4. Laptele de oaie și mai ales produsele lactate au fost foarte căutate pe tot parcursul lui 2020, dar la prețuri similare cu cele din anii trecuți (2,7-3,2 lei/litru). Unitățile de procesare a laptelui de oaie solicită cantități tot mai mari, dar această oportunitate este tot mai sever limitată de lipsa ciobanilor mulgători.
  5. Miorii cu certificat zootehnic au fost vânduți la prețuri avantajoase (1.000-2.000 lei/mior), iar fermierii au accesat și SCZ-ul pentru oi, realizând venituri ridicate, dar meritate. Șansa că am ajuns pe locul II la efectivele de oi în UE, după ieșirea Marii Britanii din Uniune, trebuie valorificată la maxim prin politici ale Guvernului României care să conducă la creșterea performanțelor oilor autohtone. O caracteristică specifică oierilor români este dată de sacrificiul, competența și pasiunea pentru ovine. Oierii români trebuie ajutați și stimulați prin politici eficiente. Ei fac cinste României și merită, cu siguranță, mai multă atenție.

oierit 2020 1_b

Click AICI și vezi ce subvenții APIA vor fi acordate sectorului ovine/caprine în anii de tranziție la noua PAC 2021-2022!

TINERET PESTRIȚ, CU SCZ CU TOT
Ordinul 619/2015 art. h prevede că efectivele de femele ovine neînscrise în Registrul Genealogic, pentru care se acordă SCZ-ul, respectă raportul de sexe de minim 1 berbec cu certificat de origine la 35 femele. Dar mulți oieri au cumpărat berbeci din alte varietăți și s-a produs un tineret ovin pestriț, ce nu respectă caracterele de exterior ale rasei și/sau ale varietății.
Consider că art. h trebuie rectificat astfel: „un berbec cu certificat de origine de aceeași rasă și varietate cu oile din ferma proprie sau din rasele specializate pentru a realiza hibrizi performanți”.

hrana celulozice 3_b
TURME FĂRĂ CIOBANI, OI NEMULSE
În 2020, un mare număr de oieri au muls doar unele oi mânzări sau au renunțat total la mulsul acestora, lăsând mieii să sugă până la autoînțărcare. Se conturează fenomenul de „forfecare”, când la efective de ovine tot mai mari, forța de muncă e tot mai scumpă și mai greu de găsit. Ministerul Agriculturii poate dispune, prin politici eficiente, să subvenționeze achiziționarea de instalații de muls și parcelarea pășunilor cu plase speciale sau garduri electrice.


un articol de
IOAN PĂDEANU
USAMVB Timişoara

Vizualizat: 4781 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?