3 măsuri pentru a combate stresul de frig

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
USAMVB Timişoara

Contrar ideii că animalele noastre pot rezista mai bine iarna, ele simt aceleaşi temperaturi ca şi noi. Oile au cojoc gros de lână, dar oare ele suferă de frig? Cum rămâne cu caprele? Ele sunt acoperite cu păr care nu este atât de compact precum lâna oilor!

Iată câteva recomandări:

1. Furaje bogate în energie. Pe măsură ce temperaturile scad, rumegătoarele vor mânca mai mult, iar hrana lor va trebui suplimentată pentru a compensa pierderea de energie. Furajele bogate în energie, care pot compensa consumul caloric pe timp rece, sunt porumbul, orzul, grâul şi ovăzul. Fânul de calitate poate genera căldură suplimentară atunci când este digerat, deoarece descompunerea celulozei produce căldură.
2. Apa de băut este un alt factor care contribuie la stresul termic prin reducerea temperaturii coporale. Apa trebuie să fie unul dintre primele elemente verificate de două ori pe zi în lunile de iarnă. Asiguraţi-vă că gheaţa nu se acumulează în rezervoare sau conducte de apă. Puteţi utiliza încălzitoare submersibile pentru a preveni formarea gheţii sau jgheaburi de apă parţial îngropate, pentru a încetini formarea gheţii. Apa rece poate duce la pierderi mai mari de energie, ceea ce înseamnă că animalele vor trebui să consume mai multe furaje pentru a compensa această pierdere. Consumul de apă creşte în timpul alăptării şi dacă raţia conţine multă substanţă uscată. Dacă apa se asigură la nivel de necesar, digestia hranei este mai eficientă.
3. Atenţie la transmiterea bolilor! Rumegătoarele mici tind să se adune grămadă pentru a conserva căldura, ceea ce le expune la rănire şi transmiterea paraziţilor şi a bolilor. Acarienii (râia), de exemplu, pot deveni o problemă pe vreme mai rece.

• La capre, verificaţi căderea părului de pe picioare, în jurul ochilor, botului şi urechilor. Dacă există o problemă cu acarienii pe piele, în special la încheieturi, se formează cruste.
• La ovine se manifestă prin caderea lânii pe suprafeţe din ce în ce mai mari ale corpului.
• La ambele specii bolile parazitare dau mâncărimi, animalele sunt neliniştite, consumă mai puţin furaj şi slăbesc. Este ceea ce nu dorim în sezonul rece şi mai ales când femelele sunt gestante în ultima perioadă. Pentru a evita acest neajuns, se fac tratamente înainte de intrarea în stabulaţie.

CUM DETERMINĂM PRAGUL CRITIC?

Temperatura critică inferioară este pragul la care oaia sau capra consumă o cantitate de energie, din furaj sau rezerve proprii, pentru a menţine temperatura constantă (corpul cald). Sub acest prag, energia nu mai este suficientă şi animalele se îmbolnăvesc.
Oile rezistă mult mai bine decât caprele, cu condiţia să nu fi fost tunse recent. Cojocul de lână protejează oile atunci când temperaturile scad sub punctul de îngheţ, dar dacă apar precipitaţii însoţite de vânt sau temperaturile scad sub -15°C, chiar şi oile netunse vor suferi de stres termic.

Click AICI şi vezi ce acţiuni recomandă ANSVSA!