Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

3 mari obstacole pentru ferma de reproducţie suine

Publicat: 08 ianuarie 2021 - 19:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Acum câţiva ani, doi asociaţi au pornit o afacere zootehnică pe care puţini s-ar încumeta s-o facă: au pus bazele unei ferme de reproducţie suină. Sunt ei mulţumiţi de mersul activităţii?

a consemnat
LEONARD CONSTANTIN STAFIE

În septembrie 2016 scriam în revista Ferma despre apariţia unei noi ferme de reproducţie suine în peisajul moldav, fermă realizată de doi absolvenţi de liceu agricol, Ionel Isari şi Răzvan Gheorghiu.
Am revenit recent în ferma celor doi temerari antreprenori pentru a vedea dacă au reuşit să ajungă la capacitatea de 690 de scrofiţe, după cum preconizau în urmă cu patru ani. Redau discuţia purtată cu cei doi. 

ferma suine CANVA_b 

 

PLANURI DE DEZVOLTARE PE LOCUL DOI

Reporter: Cum a decurs, în ultimii patru ani, activitatea fermei?

Răzvan Gheorghiu: Sincer, nu s-a întâmplat nimic spectaculos, mai ales în ultima perioadă, când, de fapt, nu ne gândim la viitor, ci doar cum să supravieţuim. Toate planurile noastre de dezvoltare au rămas pe planul doi.
În sectorul porcine, în afara faptului că preţul per kilogram greutate vie era destul de mic, a venit şi pesta porcină africană, seceta şi pandemia. Ba mai mult, era să ne inunde şi Prutul şi să pierdem producţia vegetală de pe 200 de hectare de teren.

Reporter: Aţi abandonat lupta? Cum vedeţi sectorul suin în următoarea perioadă?

Ionel Isari: Din punct de vedere investiţional, am achiziţionat o fermă de îngrăşare, dar acest pas am fost nevoiţi să-l facem. Întrucât beneficiarii noştri au fost în zonă cu pestă porcină africană şi chiar la noi în zonă am avut această boală, DSV ne-a interzis să livrăm porc înţărcat către fermele de îngrăşare şi, după cum ştiţi, în reproducţie este flux continuu, nu ca la porcul gras, unde ai totul plin, totul gol. Noi nu putem “trage heblu la curent” şi să mergem acasă pur şi simplu. Scroafa şi vierul de reproducţie trebuie hrăniţi şi îngrijiţi. Dacă ai depopulat, este foarte greu şi scump să aduci material genetic la momentul actual. Apoi sunt foarte multe restricţii din cauza pandemiei de CoVid. De asemenea, nu putem să trimitem personalul în şomaj tehnic, exact pentru motivele expuse anterior.

ferma suine 2_b 

 

DE VOIE, DE NEVOIE, AU ÎNCHIS LANŢUL! 

Reporter: Ce aţi făcut cu purceii înţărcaţi?

Radu Gheorghiu: Am făcut un împrumut, chiar dacă nu era timpul, şi am cumpărat o fermă de îngrăşare aproape de noi, pentru a livra purceii înţărcaţi. Cum ar veni, aproape am închis lanţul: vegetal, micro FNC, reproducţie şi îngrăşare. Ne mai lipseşte sacrificarea şi desfacerea ca să avem lanţul complet. Până la urmă, situaţia s-a deblocat, nu am avut nici un caz de pestă porcină şi mergem mai departe.

ferma suine Răzvan Gheorghiu_b

Reporter: 2020 a fost un an dificil din cauza secetei. Cum aţi închis sezonul în sectorul vegetal?

Ionel Isari: La noi a fost o situaţie mai delicată: pe lângă faptul că am recoltat un sfert din producţia anilor anterori, pe 200 ha era să nu mai avem nimic din cauza Prutului. Era cât pe ce să treacă râul în solele noastre. Porţiunea de dig care se învecinează cu terenul nostru pe o porţiune de vreo 3 km nu aparţine Apelor Române, ci este proprietate privată. Aceştia nu au intervenit cu saci de nisip pentru a preveni indundaţiile. Toate lucrările le-am făcut noi din resurse proprii. Asta a însemnat bani în plus. Dar trebuie sa recunoaştem că cei de la Apele Române ne-au asigurat sprijinul tehnic.

ferma suine 4_b 

 

DIFICULTĂŢI MAJORE

Reporter: Care este situaţia la momentul actual?

Ionel Isari: Dacă la începutul anului şi când a venit pandemia, stăteam prost, acum este şi mai rău, spre extremă, din 3 cauze:

  1. Preţul furajului: preţul grâului şi al porumbului a depăşit 1,2 lei/kg. Dar problema este că nici nu găseşti, ba mai mult, Republica Moldova şi Ucraina importă masiv de la noi, pentru că avem preţ mai bun şi ei au deficit de producţie.
  2. HoReCa: consumul de carne de porc pe cap de locuitor nu a scăzut în România; tot atâta carne de porc se cumpără ca şi anul trecut, dar nu mai ieşi la restaurant de două sau trei ori pe săptămână să mănânci o friptură de porc, la sfârşitul săptămânii nu mergi la nunţi, botezuri sau aniversări unde se consumă şi carne de porc. Aşadar, un procent important din consum a dispărut, deci avem un surplus.
  3. Preţul de vânzare la poarta fermei: am ajuns la 4,9 lei pe kilogramul în viu de carne de porc, în condiţiile în care preţul furajului s-a dublat, iar consumul a scăzut.

ferma suine 3_b

Reporter: De ce e atât de mic preţul la poarta fermei, având în vedere că nu se înregistrează o supraproducţie care să justifice scăderea preţului la producător iar, mai mult, la raft carnea s-a scumpit?

Ionel Isari: Este simplu: ora exactă pentru preţul cărnii de porc în Europa de Est se dă în Germania, ei îl dictează. Gurile rele spun că acuş, acuş se anunţă pesta porcină africană în fermele germane, dar ei, băieţi deştepţi, nu sacrifică, şi incinerează procii. Au vândut tot ce au avut pe stoc, aşadar în scurt timp a apărut o supraofertă pe piaţă. Plus că, în statele care se respectă, se oferă facilităţi fiscale pe energie, transport şi aşa mai departe, în aşa fel încât Comunitatea Europeană nu poate să le reproşeze că susţin ilegal agricultura. Dar să lăsăm toate problemele. Noi suntem optimişti şi aşa trebuie să rămânem pentru a trece cu toţii peste toate aceste încercări!

ferma suine 6_b


PLANUL UNEI INVESTIŢII CURAJOASE

După ’89, zootehnia nu a scăpat de frământările tranziţiei de la economia centralizată la cea de piaţă. Acest lucru a dus la închiderea majorităţii complexelor zootehnice, printre care şi cele de creştere a porcilor. Dacă sectorul de îngrăşare a început să se redreseze, mai ales după aderarea României la UE şi datorită fondurilor europene, în domeniul reproducţiei puţini fermieri au avut curajul să investească. Doi tineri absolvenţi de liceu au făcut-o, totuşi.
Click AICI şi citeşte pe www.revista-ferma.ro despre planurile şi obiectivele pe care şi le-au propus tinerii antreprenori Ionel Isari şi Răzvan Gheorghiu la început de drum!

 

Vizualizat: 2317 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?