Trebuie să recunoaștem. Ne-am gândit la multe lucruri sumbre despre 2022, dar să ne trezim cu un război la granițele noaste nu a fost unul dintre ele! Sectorul suin deja se confrunta cu provocări majore.
Bănuiam că ne așteaptă încă un an dificil din cauza lipsei oricărei acțiuni oficiale de stopare a pestei porcine africane și ca urmare a creșterii costului materiilor prime furajere.
Știam că reducerea la jumătate a importurilor de carne de porc de către China va crește oferta în Europa iar prețul în viu va fi sub o continuă presiune.
A trecut aproape un an de la începutul acestui război absurd iar problemele noastre doar s-au multiplicat. Prețul energiei electrice, al gazelor naturale, al combustibililor și, în continuare, al cerealelor a explodat și nimeni nu se mai încumetă să mai facă predicții, nici măcar pentru ziua de mâine.
Prețul porcului le poarta fermei în a doua jumătate a anului 2022 a crescut în toată Europa, dar nu pare să fi acoperit total creșterea costurilor și a pierderilor anterioare, profitul rămânând departe de calculele contabile. Se discută despre schimbări radicale în zootehnia lumii, despre o probabilă criză alimentară globală, despre intervenții financiare europene și naționale pentru sprijinul fermierilor. Se vor întâmpla toate acestea? Realitatea este că nu știm.
După 5 ani de Pestă Porcină Africană - în mod cert cei mai negri din istoria sectorului autohton al producției cărnii de porc - putem trage o singură concluzie clara: NU a fost, NU este și, foarte probabil, nici NU va fi voința politică necesară pentru adoptare unor măsuri eficiente de stopare a răspândirii acestei boli, din partea NICIUNUI partid politic care a fost sau este la guvernare. Singurul interes este îndreptat spre VOTURILE aflate la îndemâna milioanelor de mici crescători de porci din gospodăriile populației, care nu au scăpat nici ele de catastrofala pestă.
În ciuda zecilor de intervenții ale asociațiilor de profil în presă, a întâlnirilor, adreselor către toate nivelele puterii (legislativă și executivă) devine tot mai clar că CLASA POLITICĂ NU SUSȚINE acest sector decât pur declarativ, fapt confirmat inclusiv de către oficialii de la Bruxelles!
Când autoritățile recunosc în direct la televizor cu SENINĂTATE că din cauza pestei, doar în 2021 au fost băgate în pământ 75.000.000 kg de carne de porc și NU FAC NIMIC ca acest DEZASTRU să fie oprit, înseamnă că ceva este profund defect în sistemul nostru de guvernare!
După ce am trecut și peste o vară secetoasă, care pus fermierii din nou pe jar din pricina costurilor ingredientelor furajere, mă întreb dacă ne ajută cu ceva să știm că marea majoritate a colegilor fermieri din Europa s-au confruntat, în 2022, cu probleme similare. Probabil că nu! Și asta pentru că, în țările care suferă și ele de impactul Pestei Porcine Africane, acolo chiar s-au luat măsuri drastice pentru stoparea bolii, pe când la noi, în continuare... NIMIC!
Și atunci nu e de mirare că suntem pe primul loc la numărul de focare din Europa, cu peste 83% dintre acestea doar în anul abia încheiat. Ce-i drept am mai regresat puţin... pentru că, în anii anteriori eram tot fruntași, cu peste 93% din focare! Ce este însă mult mai grav e că, din ce în ce mai multe cazuri de porci domestici și mistreți morți nici nu mai sunt declarate către autoritățile veterinare.
În toamnă, a revenit pe firmament mult așteptata lege de stimulare a investițiilor în fermele de creștere a porcilor, lansată încă din 2018, dar lăsată fără finanțare mai bine de trei ani!
Depunerea dosarelor a avut ca termen finalul anului 2022, ceea ce pentru pentru mulți va fi fost un obstacol de netrecut, în contextul volumului imens de documente care ar trebui să constituie dosarul unor investiții de o asemenea anvergură.
Pe de altă parte apare și întrebarea: câți fermieri își vor asuma riscul unor investiții majore într-un domeniu cu un risc imens, ca urmare a faptului că menținerea sub control a pestei este încă un vis îndepărtat?
La vremea la care acest program promițător a fost legiferat și promulgat trăgeam nădejde că răspândirea pestei va fi cel puțin încetinită, dacă nu chiar stopată, oferind astfel investitorilor încrederea că producția cărnii de porc în România își va începe mult așteptatul drum al refacerii. Nu a fost să fie, pentru că nu s-au găsit fonduri.
Privind înainte spre noul an, în tot acest context îmi revine în gând acea vorbă de duh în care pesimistul spune: “Mai rău decât atât nu se poate!". Iar optimistul îi răspunde: “Ba se poate!”
De aceea mă declar și în 2023 un optimist incurabil!
Numărul de porci sacrificați în abatoarele românești a coborât sub 3 milioane capete în 2022, cu 1 milion în minus față de anii anteriori iar consumul de carne a rămas constant. Aceasta înseamnă un singur lucru: creșterea importurilor de carne de porc la un nivel fără precedent în ultimii 30 de ani, într-o țară care se află în topul exportatorilor de cereale!
Când întregul spectrul politic constată - la fel de senin - că importăm carne de porc de 1 miliard de euro pe an și mai asigurăm din fermele românești doar 20-25% din consumul de carne proaspătă ȘI NU FACE NIMIC, înseamnă că e ceva în neregulă cu cei care conduc destinele economice ale acestei țări!
un articol de
IOAN LADOȘI
USAMV Cluj-Napoca