Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2020 - anul schimbării pentru soţii Dinu

Publicat: 21 decembrie 2020 - 12:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten
Vă facem cunoştinţă cu mica lor fermă de păsări păşunate!

Fără îndoială, 2020 este anul schimbării pentru Cosmina şi Şerban Dinu. Cum au ajuns cei doi soţi, unul consultant şi altul IT-ist, să crească pui de carne la Ferma de păsări păşunate?

un reportaj de
PAULA CIUPAG

După două luni de #statacasă în perioada stării de urgenţă din primăvară, Cosmina şi Şerban au decis că este momentul să facă altceva pentru ei şi pentru cei doi copii ai lor cu vârste de 6 şi 3 ani.

 

În tot răul e şi-un bine

 

pasari pasunate 1 (107)_b

Tinerii antreprenori locuiau la bloc, în Braşov, şi lucrau în domenii aproape deloc tangenţiale cu agricultura. Cosmina, absolventă a unui master la Universitatea şi Centrul de Cercetare din Wageningen (Olanda), a lucrat ani buni în publicitate şi consultanţă, iar Şerban, absolvent al unei facultăţi cu profil economic, presta servicii în domeniul de analiză şi automatizare a proceselor de afaceri. Cei doi mai au un business în domeniul ospitalier, gestionând nişte locaţii turistice în Braşov şi în Staţiunea Cheia, Prahova. Doar Cosmina are “rădăcini” în aria agricolă, părinţii ei fiind mici fermieri la Buzău.
În contextul pandemiei actuale şi a numeroaselor restricţii impuse de autorităţi, soţii Dinu au “fugit” din aglomeraţia urbană şi din “închisoarea” blocului şi s-au relocat la Buzău. Acolo au pus bazele Fermei de păsări păşunate. “A fost cea mai bună decizie”, spun tinerii antreprenori.

 

Provocarea de a fi mic producător

 

“Ne gândeam de câţiva ani să începem o afacere în domeniul agro-alimentar. Doream să pornim o platformă de intermediere între producător şi consumator, simţeam că este nevoie de aşa ceva”, ne-a spus Cosmina. Doar că observând slăbiciunile sistemului în contextul unei eventuale crize alimentare, cei doi soţi au decis că decât să facă doar consultanţă pentru micii producători, ar fi mai bine să intre în rândul lor şi să producă efectiv mâncare de calitate pentru oamenii din jurul lor. Aşa a luat naştere proiectul lor inedit.

pasari pasunate 2 (114)_b 

 

De ce păsări păşunate?

 

“Nu a fost prima noastră opţiune. Ceea ce a înclinat balanţa şi ne-a dat încrederea că putem să pornim o afacere în agricultură a fost faptul că, atunci când noi căutam o direcţie pentru ceea ce aveam de gând să facem, am descoperit canalul de youtube al lui Richard Perkins din Suedia. Este un educator, autor de carte, dar şi un fermier de succes. Înainte să demarăm ferma, am urmat un curs intensiv de-al lui Richard, de peste 700 de ore, în care ne-am pus la punct cu datele economice, de producţie, marketing şi multe alte informaţii extrem de practice şi utile. El promovează ideea că orice fermier mic trebuie să aibă în vedere trei piloni: ecosistem, societate şi sustenabilitate şi pune un foarte mare accent pe pragmatism şi eficienţă. De altfel, există cumva un consens cum că micro avicultura este printre cele mai la îndemână afaceri pentru cei care se află la început de drum, deoarece puiul de carne se creşte cu investiţii relativ mici, iar afacerea poate fi una extrem de profitabilă, putând astfel să servească drept rampă de lansare către proiecte mai ambiţioase din domeniu”, mi-a explicat Şerban Dinu.

 

Investiţia iniţială: 10.000 de euro, multă muncă şi încredere

 

pasari pasunate 4 (20)(1)_b

Ca în orice afacere, la început investeşti. Dar motto-ul celor doi antreprenori a fost mereu acesta: să nu rişti mai mult decât eşti dispus să pierzi. “Tipul acesta de afacere se bazează pe un capital financiar cât mai redus şi pe multă manufactură. Nu ai nevoie să-ţi cumperi utilaje mari, să faci investiţii exagerate. Există conceptul de lean farm, proces de eficientizare, pentru că doar dacă eşti eficient poţi avea şi o afacere agricolă şi o anumită bunăstare. Am făcut o investiţie de aproximativ 10.000 de euro partea financiară şi foarte multă muncă din partea noastră şi a părinţilor, iar la nevoie am apelat la specialişti: instalator, electrician, în special pentru centrul de sacrificare. Anul acesta am avut trei serii de pui. Primele două au fost de câte 125 de pui şi a treia de 250 de pui; un total de 500 de păsări crescute începând din iunie şi mai avem aproximativ 100 pentru sacrificare şi vânzare, pe care le vom finaliza în curând, pentru că este deja toamnă târzie şi iarba se duce complet”, spune Şerban.

 

Rasă, sistem de creştere, furajare

 

Micii producători agricoli au împrumutat sistemul de creştere suedez, dar adaptat la codiţiile specifice ţării noastre.
• Rasă: “Am ales ROSS 308, puii albi, care alături de rasa COBB 500 reprezintă, cred, peste 95% din piaţa cărnii de pui din România şi din întreaga lume”, mi-a spus Cosmina.
• Sistem de creştere: “Luăm pui de o zi, îi creştem până la 21 de zile într-un spaţiu protejat, o mini-hală de creştere, după care puii sunt scoşi în adăposturi mobile şi mutaţi în fiecare zi. Adăposturile au fost construite de Şerban din lemn, plasă de protecţie şi un acoperiş care să-i ferească de ploi, căldură şi prădători.
Sistemul de creştere prin păşunare are nişte diferenţe clare faţă de cel gospodăresc şi free range, iar principalul factor diferenţiator este mişcarea şi faptul că ele sunt mutate zilnic, au acces la aşternut curat şi iarbă proaspătă care vine la pachet cu tot ce înseamnă mici vietăţi, râme, insecte”, detaliază Cosmina Dinu.
• Furajare: “Nu am găsit în ţara noastră furaje certificate ecologic. Mai mult, cele existene au şi coccitostatice şi organisme modificate genetic, pentru că toate FNC-urile importă soia modificată genetic. Aşa că am hotărât ca în primele 21 de zile să mergem pe furaj cu proteină de la Cargill, gata făcut, iar din ziua 14 îl amestecăm în raţii specifice cu grâu din producţie proprie. Ulterior, ne-am făcut propria uruială care include: grâu, porumb, şrot, calciu furajer şi alte microelemente esenţiale. Țelul nostru este să dezvoltăm propriile furaje din materii prime certificate ecologic, chiar dacă furajele nu le vom certifica mai departe”, explică Şerban Dinu.

pasari pasunate 5 (51)_b 

 

Zero taxe, zero comisioane

 

O altă reuşită demnă de menţionat a soţilor Dinu este Cooperativa REKO: zero taxe, zero comisioane, zero contracte. Ce este REKO? “Un model de intermediere între micul producător şi consumator, o cooperativă mică, ce funcţionează perfect, dar fără nicio constrângere contractuală. Din ea fac parte: o fermă mixtă, de două generaţii, de lângă Braşov, o păstrăvărie de 20 de ani, o fabrică de lapte, o brutărie artizanală şi încă alţi 2-3 producători care sunt alături de noi. Totul funcţionează după un model pe care l-am preluat din nordul continentului”, mi-a explicat Cosmina.

Pentru că am subminat producţia locală mică, pandemia de SarsCov-2 a scos în evidenţă toate vulnerabilităţile sistemului global de care depindem atât de tare. De aceea, noi am decis ca în loc de platforme între producători şi consumatori, să trecem direct la treabă, la producţia efectivă de hrană. Pentru că asta este puterea şi libertatea absolută, din punctul nostru de vedere - COSMINA DINU , fondator Ferma de păsări păşunate

 

pasari pasunate 3 (31)_b


VERDICT DE RENTABILITATE

 

I-am întrebat pe micii producători cât de rentabilă a fost afacerea lor chiar de la primul sezon? “Acest gen de afacere rentează. Ne-am gândit ca anul viitor să creştem producţia de zece ori. Însă nu ne-am propus marea cu sarea. Vizăm un venit decent pentru munca noastră. Anul acesta am vrut să demonstrăm că se poate, să învăţăm şi să depăşim toate barierele. Nu doar că am reuşit ce ne-am propus, dar ne-am şi întrecut aşteptările”, declară cu mândrie Şerban Dinu.
“În plus, la mai puţin de două săptămâni de când am pornit ferma, proiectul a fost selectat în programul de mentorat EWA - Empowering Women in Agriculture”, a adăugat Cosmina.
Click AICI şi vezi şi tu cum face Richard Perkins agricultură durabilă şi eficientă economic!

 

VIITORUL PROIECT: GĂINI OUĂTOARE PĂŞUNATE

 

Planuri de viitor? întreb entuziastă. “Da! Vrem să facem o astfel de fermă şi pentru găini ouătoare. Vor fi crescute tot în sistem păşunat, pe un şasiu de remorcă, un coteţ mobil în care încap circa 350 de găini şi în fiecare dimineaţă le scoatem pe o păşune de circa 250 mp împrejmuită cu un gard electric, care se poate muta în fiecare dimineaţă. Avem şi studii privind calitatea ouălor găinilor păşunate şi a cărnii de pui.
Diferenţa o fac acei aproximativ 15% din dieta omnivoră. Pentru că şi păsările crescute în sistem Free Range stau şi se mişcă liber, dar nu au păşune proaspătă în fiecare zi. Iar asta considerăm că face o diferenţă importantă. Ne-a impresionat, de exemplu, că un ou de la o găină păşunată are cu 1000% mai mult acid folic decât un ou convenţional”, spune hotărât Şerban Dinu.

 


REKO - O COOPERATIVĂ ALTFEL

 

REKO este un grup de Facebook în care sunt reuniţi producători şi consumatori. Platforma a pornit acum câţiva ani în Finlanda şi de atunci se extinde în toată lumea. O dată pe săptămână sau bilunar se anunţă un eveniment şi fiecare producător postează ce are de vânzare. Consumatorii răspund în comentarii cu comandă fermă şi apoi are loc întânirea pentru predarea - primirea produselor. Se fac chiar trocuri între producători. Nu există taxe, comisioane, intermediari sau samsari şi nici comandă minimă.
Click AICI şi vezi cum funcţionează cooperativa REKO!

Vizualizat: 341 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?