Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2018 a fost un AN DEZAMĂGITOR pentru oieri!

Publicat: 07 februarie 2019 - 19:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sărbătorile tradiţionale de iarnă au adus şi momente de linişte, iar la oieri este un obicei străvechi ca în primele zile ale Anului Nou să-şi facă un bilanţ al realizărilor şi neîmplinirilor din anul trecut. 

În anul 2018 crescătorii de oi şi-au pus mari speranţe crezând că acest sector, de creştere a ovinelor, considerat unul de vârf al agriculturii româneşti, va beneficia de politici şi măsuri stimulative care să-i încurajeze dezvoltarea pe baze eficiente.

Oi_b

Ca şi în anii anteriori, am participat la multe adunări generale ale asociaţiilor crescătorilor de ovine sau la consfătuiri ale lor şi, orientativ, am o imagine de ansamblu a realizărilor şi neîmplinirilor sectorului de creştere a ovinelor din România. O trăsătură esenţială, încă actuală, a celor mai mulţi oieri români este pasiunea şi priceperea, dăruirea, sacrificiul şi omenia, calităţi care se găsesc mai rar la oierii din vestul Europei.
Din primele zile ale anului 2018 crescătorii de oi au sperat într-o îmbunătăţire a politicilor pentru dezvoltarea sectorului ovin, mai ales că la conducerea MADR este un pătimaş susţinător al produselor obţinute de la ovine. Îndeletnicirea de oier nu este uşoară, nici atractivă şi nici foarte profitabilă, dar în structura zootehniei româneşti creşterea ovinelor este printre primele sectoare care au o balanţă comercială foarte pozitivă, cu exporturi mari (300-400 milioane de euro) şi importuri mici (20 milioane de euro).
După câţiva ani de contraste şi măsuri controversate, crescătorii de oi au nădăjduit că anul 2018 va fi mult mai bun. Obiectivele lor principale pentru acest an au fost valorificarea profitabilă a produselor obţinute de la ovine, vânzarea ovinelor cu certificate COP pentru prăsilă şi accesarea fondurilor europene.

Oi_b

Perioada cu cel mai bun preţ al cărnii
Valorificarea ovinelor pentru carne, activitate care a deţinut ponderea în structura veniturilor anuale ale oierilor români, s-a înscris, în prima jumătate a anului trecut, în tendinţa din anii anteriori. Astfel, de Paşti, mieii de lapte au fost vânduţi cu 9-10 lei/kg, în viu, însă imediat preţul a scăzut la 7-8 lei/kg în viu pentru mieii livraţi de pe păşune. La începutul verii preţul a scăzut şi mai mult până la 6-7 lei/kg în viu.
Preţuri semnificativ mai mari, în perioada de vară, de 9-9,5 lei/kg, au obţinut doar crescătorii care au produs miei hibrizi între rasele autohtone şi cele specializate pentru carne, întreţinuţi în saivane şi furajaţi, la discreţie, cu fibroase şi concentrate granulate.

Oferta de miei „grei” a depăşit cu mult cererea
Exporturile de miei în viu pe parcursul verii au fost mult mai reduse comparativ cu anii anteriori. S-a ajuns la situaţia că la începutul toamnei oferta de miei „grei” întreţinuţi pe păşune să fie foarte mare. Acest aspect s-a reflectat puternic negativ în cererea redusă de achiziţionare a mieilor şi preţul de cumpărare şocant de mic, care a scăzut de la 6,5-6 lei, până la 5,5-4,5 lei/ kg în viu în luna decembrie.
La iniţiativa unor preşedinţi de asociaţii s-a organizat o vizită în zona ţărilor arabe şi aceştia au venit cu promisiuni optimiste că începând din luna aceasta se va deschide masiv exportul spre această zonă.

Branza_b

Laptele e încă bine plătit, lâna e pierdere
Laptele de oaie a fost căutat şi în anul 2018 la preţuri similare cu cele din anii anteriori (2,5-2,9 lei/litru). Unitatea Lactitalia din judeţul Timiş a achiziţionat şi procesat a 7,1 milioane litri de lapte de oaie, cantitate mai mare cu 600 mii litri, comparativ cu anul 2017. Toate unităţile de procesare a laptelui de oaie fac oferte de preluare a unor cantităţi şi mai mari, în cursul acestui an, care să fie procesate în brânzeturi de calitate, foarte solicitate la export. Această oportunitate este limitată sever de lipsa ciobanilor mulgători şi a instalaţiilor de muls oile.
Lâna apreciată ca o fibră textilă naturală de calitate superioară s-a achiziţionat ocazional, la preţuri reduse (0,5-1 leu/kg) şi în cantităţi mici. Ca urmare, ajutorul de minimis de 1 leu/kg lână brută predată la un centru de colectare a fost ca ”o frecţie la un cojoc de lână”. Cantităţi mari de lână sunt încă în stoc, păzite cu străşnicie de molii şi rozătoare sau zac în natură pe marginea râurilor. Până în anul 1990 lâna deţinea ponderea în structura veniturilor anuale, iar în perioada actuală, dacă se vinde, nu poate acoperi nici măcar costurile cu tunsul.
Aceeaşi situaţie disperată o întâlnim şi în cazul pieilor de ovine care ţin tovărăşie lânii în lipsă de cumpărători.

Banii din subvenţii s-au împuţinat
Ajutorul naţional tranzitoriu pentru zootehnie (ANTZ) care poate fi accesat de crescătorii care deţin peste 50 de oi a fost de 24,89 lei în anul 2017 iar pentru anul 2018 scade cu 5-10% şi probabil va fi de 22-23 lei/oaie. Toţi oierii au sperat că pot să-şi mai „îndulcească” bugetul prin accesarea sprijinului cuplat în zootehnie (SCZ) care în anul 2017 a ajuns la o valoare de 25,02 euro/ovină. Numai că în anul 2018 acest sprijin a fost accesat pentru 3,5 milioane ovine, revenind numai 15,97 euro/ovină, mai puţin cu 35% faţă de anul anterior. Anul trecut, în luna august, mulţi oieri căutau disperaţi să cumpere berbeci cu certificat de origine şi performanţă, dar stocul s-a epuizat şi au rămas în afara acestui sprijin. Majoritatea oierilor, adică cei care deţin încă 7 milioane de ovine, nu beneficiază de această formă stimulativă de finanţare şi, prin urmare, bugetul multora, pe anul 2018, s-a încheiat negativ.

Lana_b

Anunţurile de vânzare a oilor au umplut internetul
În luna august au apărut pe toate canalele mass-media ştirile alarmante despre pesta porcină africană care face ravagii în România. Ca măsură preventivă, ANSVSA a luat decizia necesară de a bloca târgurile şi expoziţiile de animale. Oierii care deţineau berbeci pepinieri fără certificat COP pe două generaţii nu au mai avut şansa să-i vândă şi pierderile pentru ei s-au accentuat. Mai mult, identificarea unor focare de pestă a rumegătoarelor mici, în vara anului 2018, în sudul Bulgariei, a indus o stare accentuată de nelinişte în rândul crescătorilor de oi.
Pe de altă parte, nu puţine au fost nemulţumirile legate de subvenţia pe suprafaţa de păşune concesionată-închiriată de unele asociaţii ale crescătorilor de oi care au gestionat necorespunzător fondurile primite.
În toamna trecută mulţi crescători de oi au ajuns la un punct critic. Anunţurile de vânzare a oilor au umplut paginile de reviste şi internetul.
Totuşi, este corect să precizăm că oierii care au avut ovine cu certificat de origine şi au vândut berbeci şi care, totodată, au accesat şi SCZ-ul, au avut un an profitabil. Aceştia sunt excepţii, majoritatea sunt dezamăgiţi şi mai caută cu disperare prin fundul sacului şi aşteaptă soluţii salvatoare.
MADR a luat decizia înfiinţării unor abatoare mobile pentru ovine în fiecare comună importantă şi promovarea cărnii de ovine. După opinia noastră, pentru a suplini forţa de muncă deficitară, Guvernul României ar trebui să susţină, prin politici concrete, subvenţionarea achiziţiei gardurilor, pentru parcelarea păşunilor, precum şi achiziţionarea instalaţiilor de muls mecanic al oilor.
România este o forţă europeană de vârf în creşterea ovinelor, o forţă de care trebuie să avem mare grijă...

Ioan PADEANU
Sorin-Octavian VOIA
USAMVB Timişoara

 

EFECTIVELE DE OI CRESC, CIOBANII DEVIN O RARITATE
O caracteristică a anului 2018 a fost deficitul de forţă de muncă, fenomen care s-a accentuat şi rar s-au mai găsit ciobani profesionişti, mai cu seamă mulgători, dispuşi să muncească non-stop. Foarte puţini tineri, chiar din zonele tradiţionale, mai vor să devină oieri sau ciobani, iar generaţia de păstori adulţi s-a subţiat an de an. În contrast, efectivul naţional de ovine a crescut după intrarea României, în anul 2007, în UE. A apărut un fenomen de forfecare, şi anume la efective de ovine tot mai numeroase forţa de muncă disponibilă a fost tot mai redusă şi mai puţin calificată. Această situaţie s-a acutizat şi pe parcursul anului 2018, când un mare număr de oieri a renunţat total să mai mulgă oile sau au muls efective mai mici. În ambele cazuri au lăsat mieii să sugă până la autoînţărcare în lunile iulie - august.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 407 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?