Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2016 versus 2017

Publicat: 26 ianuarie 2017 - 14:52
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• provocări în sectorul creșterii porcului

Acum, la începutul lui 2017, ar fi logic să ne punem întrebarea: care sunt lecțiile pe care le-am învățat în anul care abia s-a încheiat și ce ne așteaptă, oare, în 2017? Pornind de aici, după o scurtă retrospectivă, răspunsul ar putea conține următoarele constatări.

• Evoluția prețului cărnii de porc a fost, este și va fi imposibil de anticipat - fapt ce nu e o noutate pentru nimeni, însă și anul 2016 ne-a dovedit-o din plin. Am început anul cu un catastrofal 3,5 lei/kg viu, apoi am ajuns să ne acoperim costul de producție pe la mijlocul anului, dar am coborât din nou către 4,5 lei/kg în preajma Crăciunului. În ultimele săptămâni ale anului 2016, doar în patru țări ale UE prețul porcului în viu a fost mai mic decât cel din România. Per total însă, în 2016, majoritatea fermierilor au produs în pierdere, vânzând porcii sub costul mediu de producție. Drama majoră a fermierului este însă aceea că nu are nici un control asupra prețului, acesta stabilindu-se implacabil pe baza cererii și a ofertei. Fermierul nu se bucură de luxul de a „crește prețul”, așa cum o fac ceilalți actori de pe „lanțul” cărnii de porc.

Porcine_b
• E clar că în Europa există supraproducție de carne de porc, iar acest lucru nu are cum să se schimbe în 2017, cu atât mai mult cu cât, embargoul Rusiei pentru carnea de porc europeană nu are șanse să fie eliminat. Marea speranță a fermierilor din UE este ca și în anul 2017 să continue ritmul susținut al exporturilor de carne de porc către piețele asiatice, cu precădere spre China. Dar, cum se spune, „speranța nu este o strategie”, iar „apetitul” Chinei față de carnea de porc poate fi spulberat într-o clipă de o simplă decizie a marelui Partid! Cu atât mai mult cu cât carnea de porc din Europa este cu mult mai scumpă decât cea produsă pe continentul nord-american. Spre exemplu, în noiembrie 2016, prețul din Germania era de 1,2 euro/kg viu, față de doar 0,75 euro/kg viu în Canada, deci o diferența enormă de aproape 40%! Și încă ceva: peste 50% din carnea exportată din Europa merge spre China! Oare riscul nu e prea mare!?
• În România, deficitul de carne de porc continuă să se situeze la aproximativ 40% din consum, chiar dacă, în 2016, numărul de porci sacrificați - și clasificați - în abatoare a crescut cu peste 7,5% față de anul anterior. Ca atare, concluzia ar fi că românii consumă mai multă carne de porc? Probabil, dar dacă luăm în calcul faptul că se constată o scădere importantă a numărului de porci sacrificați în gospodăriile populației - nimeni nu știe câți!!! – e posibil ca de fapt consumul să fie același, schimbându-se doar locul de unde oamenii își procură carnea de porc.
• Și în 2016 a continuat în ritm alert importul de purcei din țări vest-europene, acoperind aproximativ o treime din totalul porcilor sacrificați în mod legal, în abatoare. Asta nu înseamnă altceva decât că avem mult prea puține ferme de reproducție în raport cu capacitățile de finisare. Ca atare, cei care doar îngrașă, nu au decât opțiunea importului de purcei, și, implicit, susținerea fermelor de reproducție vest-europene cu cel puțin 50.000.000 de euro anual. De pildă, în 2016, valuta exportată pentru cumpărarea purceilor din Vest a depășit 100.000.000 de euro.
• Infrastructura producției autohtone de carne de porc a continuat să fie dezechilibrată din cauza numărului extrem de mare de abatoare funcționale, față de numărul de ferme furnizoare de porci vii. Acest raport, estimat la 2,5 ferme/abator este unic în spațiul european și poate genera fluctuații majore ale cererii și ofertei.
Un alt aspect ciudat al acestei infrastructuri este aparenta subdimensionare a capacităților de tranșare. Majoritatea fermelor vând porcul în viu către (multele) abatoare, iar acestea, la rândul lor încearcă să vândă carcasă. Or, pentru a asigura vânzarea continuă de carcasă, aceasta ar trebui preluată de unitățile de tranșare, care funcționează aproape exclusiv în sistemele integrate și în hypermarketuri. Astfel, marii producători de mezeluri neintegrați - adică nu au ferme sau abatoare - care ar putea cumpăra piese măcelărești sau carne lucru, în cantități mari de pe piața internă, se văd obligați să importe.
• Pericolul Pestei Porcine Africane a crescut constant pe măsura apropierii acestei boli dezastruoase de granițele noastre, fapt dovedit de focarele declarate oficial în Republica Moldova și în Ucraina. Din păcate, acest pericol va plana și în 2017 asupra fermelor noastre, reacția autorităților la repetatele solicitări de intervenție preventivă rămânând la stadiul de proiect. Chiar dacă mistreții sunt unul dintre vectorii răspândirii bolii, împușcarea lor în masă nu pare a fi o soluție bună, pentru că ar conduce la migrația celor rămași în viață pe o rază mult mai mare. Riscul major al apariției boli se află în gospodăriile populației și la porcii crescuți extensiv sau în semi-libertate, situație des întâlnită la noi, mai ales în lunca și Delta Dunării. Cât de dezastruoasă e această boală ne-o demonstrează situația din Estonia unde, după apariția bolii în 2015, peste 80% din fermele de porci au fost depopulate și închise pe durată nedeterminată!
Având în vedere multitudinea incertitudinilor care se profilează asupra fermierilor producători de carne de porc în 2017, singurele elemente ce pot fi controlate cu adevărat sunt costurile, cu atât mai mult cu cât nu se preconizează variații majore ale materiilor prime furajere, datorită nivelului actual ridicat al stocurilor la nivel mondial.


VOM EXPORTA ȘI NOI PORC VIU ÎN UE?
Anul 2017 poate să devină primul după foarte mulți în care fermierii vor avea posibilitatea să-și autorizeze fermele în vederea exportului de porci vii către țările vecine din UE, reducând astfel presiunile interne pe preț. Chiar dacă pentru fermierul român condițiile de autorizare nu sunt nici simple și nici foarte prietenoase, vom avea totuși o alternativă. Cât de eficientă? Doar timpul o va dovedi! Însă, în acest context, continuarea aplicării programului de bunăstare în ferme devine și mai importantă, întrucât acesta devine un atu de necontestat atunci când fermierul oferă porci și, implicit, carne de porc destinată pretențioșilor consumatori europeni. Din păcate, însă ne aflăm pe ultima „turnantă” a programului de bunăstare prin Măsura 215. Nu se știe dacă, cum și când acesta va fi reluat. Totul depinde de autoritățile noastre, nu de cele de la Bruxelles!

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 344 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!