Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2016, an de supraviețuire

Publicat: 26 ianuarie 2017 - 14:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

A trecut și 2016, anul în care oierii au crezut că acest sector important al agriculturii românești va beneficia de politici stimulative, care să conducă la creșterea eficienței fermelor de ovine și/sau caprine. În zonele tradiționale de oierit, este un obicei străvechi ca în primele zile ale anului nou oierii să-și facă un bilanț al realizărilor din anul anterior.

La început de an 2016, oierii și-au pus mari speranțe în acest sector, multe fiind motivate de numirea în fruntea Ministerului Agriculturii a lui Achim Irimescu, originar din comuna vâlceană Vaideeni, o zonă cu veche tradiție în creșterea oilor. E greu de spus dacă pentru crescătorii de oi anul a decurs conform așteptărilor lor.

Oi

Carnea rămâne principala sursă de venit a stânei
În oieritul autohton, ca și în cel european, valorificarea ovinelor pentru carne deține ponderea în structura venitului anual. Și în 2016, la fel ca în anul anterior, de Paști mieii de lapte au fost valorificați cu circa 10-11 lei/kg în viu, dar apoi, în scurt timp, cererea a scăzut simțitor și s-a ajuns la un preț de 8-8,5 lei/kg. Odată cu debutul verii, pentru mieii întreținuți pe pășune prețul de vânzare a scăzut dramatic la 6-7 lei/kg în viu. Doar câțiva oieri care au realizat hibrizi între rasele autohtone de ovine și cele specializate pentru carne, cel mai adesea Turcana x Germana de carne cu capul negru, și care au întreținut acești miei în sistem intensiv pe stabulație au obținut un preț mai bun de 8-8,5 lei/kg în viu.
Situația politică internațională nu a fost favorabilă pentru crescătorii de oi români nici în 2016. Conflictele armate din Asia Mică au limitat puternic posibilitățile de export în țări arabe mari importatoare de ovine rustice (rase cu un conținut mai ridicat de grăsime în carcasă). Situația putea degenera și mai mult, dar, la inițiativa conducerii MADR și a reprezentanților organizațiilor crescătorilor de oi din România, s-au organizat vizite de lucru în Iordania și Irak, după care exportul de miei în această zonă a crescut considerabil, însă fără să atingă nivelul din anii anteriori.

Prețul laptelui a luat-o la vale!
Laptele de oaie a fost foarte căutat și în anul 2016, însă a fost achiziționat la prețuri ceva mai mici, 2,5-2,85 lei/litru, comparativ cu anul anterior (2,8-3 lei/litru). Totodată, s-a accentuat dificultatea de a găsi ciobani mulgători dispuși să lucreze dimineața devreme până seara târziu, timp de șapte zile pe săptămână. Pe de altă parte, în multe zone din țară nu sunt unități de procesare a laptelui de oaie în produse de calitate (cașcaval, unt, produse acidulate) foarte căutate la export.

Miei

„Materie primă pentru molii și rozătoare”
Lâna, deși este considerată o fibră textilă de calitate excepțională, a ajuns să fie vândută la prețuri extrem de mici: 0,5-1 leu/kg sau 1 leu/cojoc. Cantități mari de lână au rămas încă în stoc și în momentul de față.
În anul 2016, lâna și pieile de ovine au fost mai puțin căutate și au avut cel mai scăzut preț din ultimii 25 de ani, fiind aruncate prin magazii și poduri ca “materie primă pentru molii sau ascunzători pentru rozătoare“. Nu sunt puțini oierii care au fost nevoiți, cu strângere de inimă, să dea foc lânii rămase în stoc din anii anteriori.
Aceeași situație dezolantă s-a întâlnit și în cazul pieilor de ovine care frecvent sunt îngropate, în lipsă de cumpărători. Sunt puține indicii că industria textilă și industria de prelucrare a pieilor din România se va reface curând. Mai fezabilă este varianta stimulării, prin politici guvernamentale, a înființării pe lângă asociațiile crescătorilor de oi a cooperativelor, SRL-urilor etc. de prelucrare a laptelui de oaie, a lânii pieilor, așa cum la Chișineu-Criș, județul Arad, ființează de câțiva ani un SRL profitabil pentru procesarea superioară a laptelui de oaie.

Subvenționarea, cu bune și cu rele
Cu mari speranțe au așteptat crescătorii de oi, și nu numai ei, ajutorul național tranzitoriu pentru zootehnie (ANTZ), subvenție care era programată a se acorda pentru anul 2015 până cel târziu în luna mai 2016. După mai multe amânări, discuții aprinse și greve ale foamei, primele plăți pentru ANTZ s-au făcut abia în septembrie-octombrie, întârzierile fiind motivate de complexitatea noului program de calculator pentru aceste plăți.
Subvenția pe suprafața de pășune concesionată/închiriată de la consiliile locale ale primăriilor, pe diverse motive, nu a ajuns la utilizator, adică la crescătorul de animale. Efectul? Suprafețe mari de pășuni sunt încă pline de arbuști, ferigă, pipirig, scaieți și ochiuri de apă, toate corelate cu scăderea cantitativă și calitativă a producției de iarbă. Cei mai defavorizați, în anul 2016, au fost oierii din zona de deal și montană care, de regulă, având efective mici de oi, nu au primit nici ajutor pentru zona defavorizată, și majoritatea, nici sprijinul cuplat pentru ovine, care conform Ordonanței 1468/06.2015, s-a acordat pentru un efectiv minim eligibil de 150 de oi.
Sprijinul național tranzitoriu pentru ovine, prevăzut să scadă anual până în anul 2020 când va fi eliminat, a fost ceva mai mic în 2015 (26,6 lei/oaie) decât în anul anterior (28,2 lei/oaie). Eliminarea, în anul trecut, a adeverinței de la asociația crescătorilor de ovine unde este înscris fiecare crescător, pentru accesarea ANTZ-ului, a avut un efect negativ semnificativ, fiindcă majoritatea crescătorilor nu a mai trecut pe la sediile asociațiilor să-și plătească acea cotizație anuală.
Anul 2016 a adus pentru oieri și unele avantaje, dintre care menționăm sprijinul cuplat aferent anului 2015, în valoare de 19,18 lei/oaie, pentru cei cu un efectiv de 150-600 oi înscrise în cartea de rasă. O altă măsură benefică, însă la care au avut acces doar o parte dintre crescători, a fost ajutorul de minimis pentru cumpărarea de berbeci de reproducție (2500 lei/berbec) din ferme de elită din țară și din UE, înscrise în cartea de rasă. Una peste alta, dintre toate speciile de animale de fermă importante, ovinele au primit cele mai puține resurse financiare. Nu au beneficiat de ajutoare pentru bunăstare și/sau pentru producțiile livrate. România are un efectiv mare de oi, estimat la aproximativ zece milioane de ovine. Ar fi necesar ca începând cu anul 2017 să se acorde un sprijin financiar și pentru mieii vânduți, laptele, pieile și lâna livrate la unități de procesare, pentru a stimula creșterea performanțelor productive pe ovină.

 

UN PAS IMPORTANT SPRE PIAȚĂ
Ca o veste bună, la sfârșitul anului 2016, ANSVSA a întocmit un proiect care va permite înființarea de puncte de tăiere, cu respectarea strictă a condițiilor de igienă, în fermele mari, și/sau abatoare în localitățile rurale mai mari.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017

Vizualizat: 499 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?