Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

10 ani de asociere, la Agăş

Publicat: 07 aprilie 2019 - 11:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Faptul că în vara anului trecut am reuşit să ajung la Agăş, în Bacău, a fost pentru mine o dorinţă împlinită. Pe mulţi dintre membrii Asociaţiei Crescătorilor de Animale "Valea Muntelui" ACA - Agăş îi ştiu de ani de zile de la expoziţii şi alte evenimente însă, dincolo de prieteniile legate, mi-am dorit să îi cunosc şi la ei acasă, cu munca, bucuriile şi grijile lor de zi cu zi.

Mi-am petrecut aproape o săptămână alături de crescătorii de animale membri ai ACA Valea Muntelui din Agăş, pentru a vă arăta cum trăiesc şi în ce condiţii muncesc oamenii din această zonă frumoasă, dar vitregită de resurse pentru zootehnie. Şi totuşi, ei se încăpăţânează să crească animale, deşi cumpără pentru ele aproape toate furajele, în afară de fân (când sunt ani ploioşi cum a fost 2018, mai cumpără şi fân). Dar creşterea productivităţii duce inevitabil şi la creşterea costurilor...

Şi tocmai de aceea afirm, în cunoştinţă de cauză, că multe dintre realizările acestei asociaţii, inclusiv sau mai ales promovarea produselor unice obţinute la munte i se datorează unei doamne - Mărioara Merluşcă (foto), preşedinta Asociaţiei din Agăş, pentru îndârjirea cu care luptă, alături de echipa ei, pentru apărarea drepturilor crescătorilor din această zonă. Şi nu e uşor...

Marioara-Merlusca_b

"Suntem înfiinţaţi ca asociaţie în 2009; am ajuns până într-un punct, ne-am dezvoltat, ca să zic aşa, ne-am achiziţionat sediul, ne-am gospodărit din punct de vedere administrativ, dar se pare că am ajuns într-un punct unde ne-am împotmolit. Problemele sunt generale, ale sectorului, dar şi specifice: ne preocupă bunăstarea membrilor asociaţiei, nu merge desfacerea la animalele vii, trebuie să găsim o soluţie pentru a da plus valoare cărnii de vită şi de oaie, adică să realizăm un punct de prelucrare şi apoi să ne ocupăm de desfacere. În acest sens, asociaţia noastră a depus un proiect care din păcate ne-a fost respins, dar noi perseverăm şi o să-l redepunem în următoarele luni" (n.r. - la ultima discuţie, de acum vreo două săptămâni, şansele pentru proiectul cu procesarea erau mult mai bune), spune Mărioara Merluşcă.

articol-asociere-agas_b

Asociaţia Crescătorilor de Animale din Agăş are în prezent în jur de o sută de membri. Au fost mai mulţi, dar unii au plecat în străinătate ori şi-au vândut animalele. Ca total efective, "ACA Valea Muntelui" numără aproximativ 1.500 capete taurine şi 4.000 de oi şi capre.
Dacă nu ar creşte animale, oamenii din această zonă chiar nu ar avea din ce trăi. "În zonă nu mai avem nmic, nici un fel de industrie; o parte dintre oamenii locului au lucrat la fabrică, pentru că am avut o fabrică de industrializarea lemnului în Agăş, care nu mai funcţionează, apoi era mina Comăneşti, dar acum industria este moartă, nu avem de unde obţine venituri decât din zootehnie", spune cu mâhnire Mărioara Merluşcă.

rezerva-ACA-Agas_b

Tocmai de aceea e absolut obligatoriu ca toate legile care privesc agricultura românească să prevadă măsuri specifice în funcţie de zonă, de accesul la resurse, de potenţialul de dezvoltare. Muntele nu e acelaşi peste tot în ţară şi, implicit, nici creşterea animalelor nu se desfăşoară în aceleaşi condiţii. "Corect, aţi punctat foarte bine, legea trebuie să fie aplicată individual pe fiecare zonă, pentru că zona de munte este vastă, dar specificul în zona noastră este faptul că este o zonă foarte abruptă, cu pante mari şi este greu de valorificat, inclusiv pentru fânul atât de banal pentru alţii. Avem păşuni puţine şi greu accesibile. Deci să se ţină cont în legislaţie de specificul fiecărei zone de munte în parte", concluzionează Mărioara Merluşcă, preşedintele ACA "Valea Muntelui".
Vom reveni cu veşti, sperăm mult mai bune, despre proiectele actuale ale Asociaţiei din Agăş şi ale GAL-ului "Valea Muntelui".

Vizualizat: 2907 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Cum a fost trecerea de la U 650 la tractorul Massey Ferguson? „Ca de la Logan la Merţan. Cum să le compari? Cu U 650 lucrai 3 ha într-o zi şi consumai un rezervor de 90 litri. Făceam arătura roată în jurul parcelei şi ieşeau nişte şanţuri la mijloc. Cu tractorul Massey Ferguson şi cu plugul reversibil e altă viaţă. Calitatea lucrării, timpul de lucru, costurile cu combustibilul nu se compară” Mirela Popa, din Cerăt, judeţul Dolj.

Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă KRONE - expertul în furaje verzi! Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?