Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ţuica noastră, cea de toate-accizele

Publicat: 16 iunie 2010 - 12:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Micii producători de ţuică, pălincă sau rachiu din fructe vor fi obligaţi, în continuare, la plata accizei pentru alcool, deşi Ministerul Agriculturii a propus Finanţelor eliminarea taxei pentru producţia de până la 400 de litri şi aplicarea unui cote de numai 50% din acciză la cantităţile între 400 şi 1.000 de litri, precum şi simplificarea procedurilor de autorizare a cazanelor.

Click pe poza pentru galerie!

Codul Fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2007 stabileşte că, pentru cantitatea de maxim 50 de litri de alcool pur destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, acciza datorată statului reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, adică 375 de euro pe hectolitru de alcool pur, iar pentru tot ce depăşeşte 50 de litri, acciza datorată este de 750 de euro pe hectolitru.

Noul Cod Fiscal şi normele de aplicare ale acestuia împart producătorii de ţuică în cei care produc pentru consumul propriu, adică “gospodării individuale”, şi cei care produc şi pentru vânzare, aceştia din urmă având obligaţia să se înregistreze ca “antrepozitari fiscali”.

 

Finanţele fac excese în favoarea producţiei la negru

Că acest sector trebuie reglementat este un lucru acceptabil, reglementarea excesivă pusă în teorie de mai marii Finanţelor din România este, însă, cu totul alt lucru. Cei care au elaborat aceste norme n-au luat, probabil, în considerare, impactul social pe care l-ar putea avea accizarea băuturilor tradiţionale, deoarece în ţara noastră sunt foarte multe zone pomicole unde oamenii trăiesc, în mare parte, din vânzarea ţuicii şi nici că orice măsură de constrângere prea strictă va fi, până la urmă, ineficientă.

Mai mult, excesul de zel al acestor legiuitori n-a ţinut cont nici de faptul că în UE producţia de alcool tradiţional este ori scutită de taxe, ori, culmea, este subvenţionată.

Deşi înregistrarea şi autorizarea micilor producători de ţuică trebuia finalizată, sunt judeţe unde nici un producător tradiţional nu s-a autorizat la administraţia financiară ca antrepozitar fiscal. De teama noilor reguli, proprietarii cazanelor de ţuică sunt tentaţi, mai degrabă, să-şi ascundă alambicurile, ca pe vremuri, sau să renunţe la ele, decât să se conformeze şi să plătească taxele.

Dacă producătorii mai mari au, totuşi, varianta atestării produselor ca fiind tradiţionale, preţul cu care ar trebui să vândă ţuica pentru a-şi recupera toate cheltuielile, inclusiv accizele, este atât de mare încât îndepărtează cumpărătorii.

Mai mult, în condiţiile în care oamenii se tem de lege, dar o parte dintre aceştia nu vor să renunţe la îndeletnicirea lor, e foarte probabil că vor produce şi vor vinde ţuica pe ascuns, că se vor pârî unii pe alţii autorităţilor, a căror indulgenţă va fi cumpărată exact cu obiectul contrabandei, iar statul va pierde bani.

 

De la pălincă la… sifon

Zoltan Balogh, de 47 de ani, din Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, a produs pălincă până la începutul acestui an. A cumpărat în 1999 ferma agricolă unde se făcea pe vremuri ţuica de Zalău. Cele cinci cazane de 500 de litri şi butoaiele de stejar pentru cincizeci de mii de litri de pălincă vor rămâne de-acum încolo goale. Legislaţia actuală şi nivelul crescut al accizei l-au determinat să renunţe la producţia de pălincă.

Dacă până acum pălinca se vindea cu 10 lei litrul, noile taxe îl obligă pe producător să crească preţul astfel încât, pentru a obţine un profit de aproximativ 30 la sută, trebuie să vândă litrul de pălincă cu 30 de lei. “Am avut un client din Statele Unite care a vrut să cumpere de la noi o sută de mii de litri de pălincă, însă a renunţat în momentul când a aflat cât costă cu toate taxele”, ne-a spus Zoltan Balogh. În plus, a continuat acesta, “este plin de controale, începând de la Garda Financiară, Poliţie şi până la

Direcţia Agricolă, iar amenzile sunt de la 50 de milioane în sus şi se găseşte întotdeauna ceva în neregulă.”

Nedumerirea omului este legată de faptul că în timp ce în alte ţări europene micii producători de băuturi tradiţionale sunt sprijiniţi de stat, la noi li se pun beţe în roate şi nu sunt ajutaţi nici să producă, nici să-şi promoveze produsele în străinătate.

“De ce Scoţia vrea ca whiskey-ul scoţian să ajungă peste tot în lume, iar nouă ni se pun taxe peste taxe şi tot felul de condiţii care fac producătorii să renunţe? Pălinca noastră de prune are căutare; am vândut în Germania, Italia, chiar şi Australia, însă cu preţul acesta n-o să se mai cumpere ”, spune Balogh.

Trist, dar adevărat, Zoltan Balogh spune că în condiţiile actuale producţia de pălincă nu mai rentează, iar ca să poată să ofere totuşi ceva de lucru oamenilor care până nu demult munceau la pălincărie, a trecut pe producţia de... sifon.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007

Vizualizat: 696 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
de asta am emigrat
|
05. 12, 2011. Thursday 17:20
7mil de romani si suntem denumiti generatia de capsunari , ca nu suntem in stare sa cutam un lider patriot care sa promoveze romania si valorile ei cu adevarat. Ce urmeaza ?? Sa ne trimitem si copii la capsuni?? Eu am strigat GATA , DEAJUNS. ... .Andrei.
1.
vand rachiu
|
06. 17, 2010. Thursday 11:20
vand 30 l rachiu, pret 35/l.relatii la e-meil : niros.ursu@yahoo.com
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?