Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tradiţiile de nuntă din Povestea Ţestului, „verificate” cu miri adevăraţi la Târgul de pâine

Publicat: 24 septembrie 2009 - 18:20
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
La câteva zile după cel de-al XV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură din Serbia şi după o campanie de cercetări derulată  în judeţul Sibiu (Turnu Roşu), Muzeul Naţional al Agriculturii (MNA) a fost prezent şi la cea de-a VIII-a ediţie a Târgului de Pâine de la Bucureşti.

Click pe poza pentru galerie!

Organizat  în Parcul Naţional din capitală,  în zilele de 4 şi 5 octombrie a.c., de Primăria Sectorului 2 şi Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, târgul a devenit deja o tradiţie naţională, având drept motto „Pâinea de Neamul Românesc” (titlul cărţii scrisă de Viorica Croitoru-Capbun şi Răzvan Ciucă  în anul 2002, apărută la Slobozia,  în Colecţia „Historiae Agriculturae Romaniae, seria „Etnologie”).

În deschiderea evenimentului, directorul MNA a evidenţiat preocuparea organizatorilor de a prezenta simbolistica şi rolul pâinii  în viaţa cotidiană, dar şi  în viaţa spirituală a românilor: „Să ne reamintim doar un verset din rugăciunea Domnească: Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o, nouă, astăzi...

Este, de fapt, provocarea, este tema pe care organizatorii au abordat-o şi, iată, cu multă tenacitate,  încearcă să o dezvolte de la ediţie la ediţie”, a afirmat Răzvan Ciucă.


Pâine fierbinte de sub ţest

Grupul de la Muzeul agriculturii a participat la târg cu expoziţia tematică „Povestea ţestului”,  însoţită de demonstraţii practice de copt pâine la ţest.

Interesul şi curiozitatea publicului vizitator au fost atât de mari,  încât sute de oameni (copii, tineri, adulţi, bătrâni) aşteptau cu răbdare să se coacă aluatul şi să guste măcar o bucată din pâinea fierbinte abia scoasă de sub ţest.

Printre vizitatori s-a aflat şi un alai de nuntă, mirele şi mireasa dorind să imortalizeze imaginea inedită a focului arzând sub ţesturi ( îi vedeţi  în foto şi pe coperta revistei; le dorim casă de piatră şi focul dragostei lor să ardă veşnic!).

Ploaia torenţială şi frigul de a doua zi a târgului, care i-a alungat pe cei mai mulţi dintre participanţi, nu i-au  împiedicat  însă pe bucureşteni să ia din nou cu asalt standul MNA, cerând pâine coaptă la ţest.

Astfel că echipa muzeului a rămas pe poziţii, răspunzând dorinţei publicului de a privi, de sub umbrelele ude, cum se frământă aluatul, cum se pune pâinea pe vatra  încinsă şi se acoperă cu ţestul.


Tot ce are mai bun tradiţia românească...

La actuala ediţie a Târgului de pâine s-au reunit nouă dintre cele mai importante firme din domeniul panificaţiei, dar şi gospodari din Maramureş, Hunedoara, Braşov, Harghita şi Olt, meşteri populari  în ceramică şi  în prelucrarea lemnului şi rapsozi ai folclorului românesc din toate zonele ţării. Au participat, de asemenea, producători de vinuri, miere de albine; gospodinele din Maramureş şi Oltenia au pregătit diverse specialităţi din aluat.

Pentru că păstrează cu sfinţenie tradiţiile zonelor din care provin,  în ciuda evoluţiei tehnice a societăţii moderne care, de multe ori, ne face să uităm de unde am plecat, noi sau cei cărora le-am urmat, voi pomeni numele câtorva dintre participanţii la Târgul de pâine, cu scuzele de rigoare pentru omisiuni.

La categoria gospodării ţărăneşti, au participat: Socăciţele din Berbeşti şi Botiza (Maramureş) cu pâine, gospodarii din Feregi, Hunedoara cu plăcintele tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor, Alexandra Matache, Ilie Szasz şi firma Toto srl cu miere şi produse alimentare ecologice, PF Istrate cu bulz, pastramă şi alte bucate tradiţionale, Maria Stochiţă cu produse de patiserie făcute ca acasă, Mariana Petre şi Istvan Kovacs cu „kurtos kalacs” (vestiţii colaci secuieşti).

Meşterii populari care au expus la târg: Viţa Lepădatu şi Bucur Bădălan (cioplitori  în lemn), Alina Iorga (ceramică de Horezu), Attila Mathe (ceramică de Corund), Elena Nencov (costume populare şi păpuşi), Sabina Moraru (vase ceramice), Amalia Dumitrescu (podoabe realizate din mirodenii).

Pentru completarea imaginii acestui eveniment, merită amintită prezenţa de excepţie a unui grup de producători din Republica Moldova - raionul Cahul, care au adus tradiţiile zonei legate de producerea pâinii şi au prezentat câteva soiuri de vin din podgorii renumite.

Expoziţia specialiştilor Muzeului de Etnografie din Olt - „Drumul Pâinii”, a prezentat principalele tipuri de pâine şi colaci care sunt folosite  în toate tradiţiile şi obiceiurile româneşti, reprezentând momentele vieţii -naşterea, botezul, căsătoria şi moartea, dar şi pomenirile.

„Drumul pâinii” a fost completat de un grup de ţărani din zona Feregi, Hunedoara, care au prezentat  îmblătitul grâului, obicei agricol păgân, apoi coacerea pâinii, momente  însoţite de cântece şi dansuri specifice.

Spectacolele folclorice, prezentate de actriţa Natasa Raab, au fost susţinute de solişti renumiţi dar şi de tineri debutanţi: Ansamblul „Burnaşul” din Teleorman, Ansamblul „Doina Bărăganului”, Viorica Flintaşu, Gheorghe Gheorghe, Constantin C îrjaliu, Mihai Căldăraru.



Articol publicat în revista Ferma nr. 10 (65) - octombrie 2008.
Vizualizat: 568 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?