Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Tradiţie şi folclor cu ansamblul “CHEILE OLTEŢULUI”

Publicat: 13 octombrie 2018 - 23:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Câteva echipe de copii ale Ansamblului Folcloric "Cheile Olteţului" din Polovragi şi o parte dintre membrii trupei de Fluieraşi au performat într-un spectacol exclusiv pentru echipa revistei Ferma, prezentă în localitate cu ocazia desfăşurării proiectului “Viitor pentru Sate”. 

Despre trecutul încărcat cu tradiţii al comunei Polovragi, despre însemnătatea culturală şi folclorică a acestor locuri şi despre importanţa păstrării acestor tradiţii am stat de vorbă cu Narcis Orzan, directorul Căminului Cultural de la Polovragi de peste 12 ani, de meserie profesor de Fizică.

Narcis Orzan_b

Nicoleta Dragomir: Cât de departe mergem în trecut atunci când ne referim la existenţa Ansamblului?
Narcis Orzan: În cadrul Căminului Cultural de la Polovragi activează Ansamblul folcloric Cheile Olteţului încă din 1950, fiind condus pe atunci de domnul Mesteacăn şi, ulterior, de domnul Chiriţescu. După aceea, s-a ocupat şi primarul actual, Gheorghe Epure. Momentan, Ansamblul folcloric este compus din fluieraşi şi băciţe, iar în cadrul căminului activează şi secţii externe ale {colii Populare de Artă din Târgu-Jiu, respectiv secţia dansuri, secţia fluier, ţesături - cusături, cioplituri - împletituri în lemn. De trupa de dansuri se ocupă doamna Andreea David, de trupa de fluieraşi se ocupă domnul Gheorghe Mituţă, la ţesături - cusături doamna Maria Dinoiu iar la împletituri - cioplituri în lemn domnul Ioan Roşu.

Nicoleta Dragomir: Câţi copii sunt în Ansamblu?
Narcis Orzan: La toate secţiile activează optzeci de copii numai din Polovragi. Ce e important e că aproape toţi sunt premianţi şi la şcoală, deci e evident că dacă fac ceva cu drag, chiar fac totul cu drag. {i noi când eram copii am fost în ansamblu, la trupa de dansuri. Luam premii după premii la concursurile organizate la nivel naţional, dar şi la şcoală eram pe podium. Până acum doi ani, în cadrul secţiei de dansuri activau trei trupe de copii - mică, mijlocie şi mare.

Nicoleta Dragomir: Cam câte evenimente şi concursuri aveţi pe lună, în medie?
Narcis Orzan: Suntem foarte activi. Sunt oraşe poate în care nu se întâmplă absolut nimic, dar la noi în zonă sunt cel puţin două, trei evenimente pe lună. Chiar duminică (n.r. - 2 iulie) voi merge cu copiii într-o comună înfrăţită cu noi - Valea Viilor, pentru a participa la un festival de folclor. Între 10 şi 20 iulie are loc un eveniment cultural important, respectiv Nedeia de Sfântul Ilie de la Polovragi, care culminează cu un spectacol folcloric păstoresc iar „Cheile Olteţului” este echipa gazdă. De aceea copiii nu prea au pauze, chiar şi în vacanţe ei fiind mereu activi. Când nu avem spectacole, facem repetiţii...

Ansamblul Cheile Olteţului_b

Nicoleta Dragomir: Suita de dansuri pe care ne-aţi prezentat-o este specifică zonei?
Narcis Orzan: Da, această zonă, implicit şi Polovragiul are multe tradiţii moştenite de la bunii şi străbunii noştri, veniţi aici din Mărginimea Sibiului. Coregrafa noastră, doamna Andreea David a format deja o suită de dansuri şi din Mărginime, dar şi din Gorj şi Mehedinţi, judeţul vecin.

Nicoleta Dragomir: Participaţi şi la concursuri internaţionale?
Narcis Orzan: Deocamdată nu, dar am fost şi peste hotare cu Ansamblul „Cheile Olteţului”. Avem norocul că domnul primar Gheorghe Epure, care după cum am spus a făcut parte din ansamblu încă de când era copil şi ştie ce înseamnă munca asta, ştie ce eforturi se depun şi ne susţine pe toate planurile, pentru că fără primărie şi fără consiliul local nu am putea să facem nimic. Costurile cu deplasările Ansamblului, cu logistica şi costumele sunt foarte mari. Momentan avem în lucru un proiect de dotare şi utilare a căminului cultural, şi am prevăzut şi achiziţionarea de costume populare din mai multe regiuni ale ţării. Fără ele, doamna Andreea nu poate să monteze dansurile pentru Maramureş şi Moldova, dar până la spectacolul de Crăciun sperăm să primim costumele şi atunci vom avea şi suite din alte zone ale ţării.

Nicoleta Dragomir: Să trecem puţin şi la seniori, la Fluieraşi... câţi sunt acum în formaţie?
Narcis Orzan: Norocul nostru este că mai avem fluieraşi cu vârste înaintate, unii şi până la 85 de ani, care încă se menţin şi pot să ducă munca aceasta în continuare. Unii dintre ei o practică de când erau copii, pentru că erau ciobani la oi pe vârful muntelui şi atunci ciobanul ce să facă, ori îşi plânge dorul, ori îşi cântă jalea şi asta o face cu fluierul. E o vorbă la noi: „cu capul pe muşuroi, cu gându' numa la oi”. Viaţa la ţară este foarte grea, şi când are momente de linişte ciobanul cântă cu fluierul.
Numărul fluieraşilor din Ansamblul "Cheile Olteţului" fluctuează, unii sunt bolnavi, dar mai sunt vreo nouă fluieraşi adulţi, printre care avem şi un fost director de bancă, dar şi ciobani, agricultori, muncitori... însă toţi vin cu drag la formaţie în timpul liber. E şi meritul domnului primar şi al consiliului local că încurajează şi susţin formarea trupei mici de fluieraşi, pe care încet-încet îi vom lua la seniori. Când i-am văzut pe cei mici după două luni de zile de repetiţii, mă vedeam pe mine, pentru că şi eu am cântat cu fluierul când eram mic şi mi-au dat lacrimile de bucurie pentru că se vede munca instructorului, tot un fluieraş de-al nostru. Se vede efortul şi chiar ne-am bucura ca trupa de fluieraşi să se menţină.
La un moment dat, Ansamblul folcloric a avut şi o sută de membri, cu dansuri şi fluieraşi împreună. Băciţele din păcate mai sunt doar trei. Pe vremuri, atunci când Ansamblul folcloric se deplasa la un festival mergeau cu două autocare, pentru că erau 80 de fluieraşi şi băciţe. Momentan cele adulte mai sunt vreo patru, printre care este şi doamna Dinoiu, instructor la secţia externă ţesături - cusături. Dar cele mici deja învaţă suitele şi când avem spectacol mare de sărbători le aducem şi pe ele. Deci viitorul este asigurat.

Nicoleta Dragomir: Iar dvs. vă asiguraţi că tradiţiile locului merg mai departe...
Narcis Orzan: Vă asigur că una dintre comunele din ţară unde tradiţia se păstrează cu mare drag şi la loc de cinste este Polovragiul.

Mai multe despre Fluieraşi citiţi în articolul semnat de colegul meu Tudor Calotescu AICI


Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 Viitor pentru sate_b

Vizualizat: 769 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?