Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SIMBOLURI DACICE, sculptate în lemn. Cu DRUJBELE!

Publicat: 28 octombrie 2018 - 21:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În an centenar pentru România, Polovragiul a găzduit prima ediţie a Taberei naţionale de SCULPTURĂ ÎN LEMN "Simboluri Dacice". Lucrările, impecabil executate, au fost realizate, în mare parte, de către renumiţii sculptori cu drujba.

Festivitatea de încheiere a taberei de sculptură a avut loc în ziua de 19 iulie a.c., pe platoul din faţa Mănăstirii Polovragi, în apropierea peşterii cu acelaşi nume, cunoscută şi ca "Peştera lui Zamolxe". Aici pot fi admirate lucrările celor opt sculptori de către localnici şi turiştii care vin în zonă. Trunchiurile de lemn au fost însufleţite cu ajutorul drujbelor şi al dălţilor iar detaliile personajelor întruchipate sunt incredibile! Un oştean paşnic, Decebal - purtător de stindard, Zamolxe, steagul dacic pregătit pentru a fi purtat în luptă, simbolul fertilităţii, stâlpul vieţii, poarta de la intrarea în platou - toate sculpturile semnifică, laolaltă, perpetuarea vieţii pe aceste meleaguri binecuvântate cu munte, apă, istorie, credinţă şi oameni harnici.
S-a lucrat timp de o săptămână şi jumătate la aceste lucrări iar tabăra va continua şi anii următori. În final, promit organizatorii, "vor fi aproximativ treizeci de lucrări... tot platoul va deveni un spaţiu magic care să permită vizitatorilor să retrăiască, la nivelul secolului al XXI-lea, magia acelor vremuri. Va apărea şi o casă dacică, poate şi un atelier de meşteşuguri străvechi".

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Opt sculptori din şase judeţe
O parte dintre meşterii creatori de simboluri dacice fac parte din renumita Echipă de carveri ai României. Văzându-i live la lucru în Tabăra de sculptură de la Polovragi, pot spune că am rămas, la propriu, fără cuvinte (ceea ce mi se întâmplă cam rar, recunosc).
Felicitări: Gabi Rizea din Dolj - creatorul lui "Zamolxe", Ioan Ungur din Mureş - sculptura "Decebal", Viorel Rădăcină din Braşov şi al său "Lup dacic", George Bostănică din Vrancea cu "Dacul", apoi Radu Lazăr din Bihor şi "Lupul", Ştefan Bara din Cluj, renumitul sculptor în "Arta lemnului" Nicolae Rotaru din Crasna (Gorj) şi Ştefan Strâmtu tot din Gorj.

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Un proiect care trebuie să continue!
Nicolae Muja, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Gorj: "Aveam datoria morală să dezvoltăm acest proiect, pentru că rădăcinile noastre dacice sunt aici. Am gândit acest proiect atât din punct de vedere cultural, cât şi din punct de vedere economic, pentru că aici vor veni oameni să vadă aceste lucruri minunate, care vor dăinui. Fără tradiţii ne pierdem identitatea! Mă înclin în faţa meşterilor şi a tuturor celor care au lucrat aici, pentru că au realizat un lucru care va aduce prosperitate Gorjului şi Polovragiului".

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Gheorghe Epure, primar Polovragi: "Iată că Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit să scoatem la iveală rădăcinile vechi. Aceste simboluri nu fac altceva decât să ne amintească faptul că ne aflăm pe o străveche vatră dacică".

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Dorin Teodorescu, (GAL Parâng): "Suntem foarte bucuroşi că primăria Polovragi este membră în asociaţia GAL Parâng, pentru că, în ultimii patru ani de zile, am făcut foarte multe lucruri frumoase prin acest parteneriat. Vom continua, avem planuri mari pentru dezvoltarea satului românesc şi promovarea bogăţiei dăruită de Dumnezeu în zona noastră".

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Tabara naţionala de SCULPTURĂ ÎN LEMN_b

Loc de joacă realizat de sculptorii cu drujbe!
Arta sculpturii cu drujba este relativ nouă pentru România şi presupune realizarea de sculpturi în lemn şi gheaţă folosind ca unealtă principală de lucru motofierăstraie de diferite dimensiuni şi puteri. Dar cred ca sunt puţini cei care nu au auzit încă de sculptorii cu drujbe ai României! O echipă de artişti care mânuiesc bârâitorile în lemn de parcă ar lucra în aluat de pâine.
Anul trecut în iulie, pensiunea Cerna din judeţul Vâlcea a găzduit prima ediţie a Festivalului Sculptorilor cu Drujbe iar anul acesta, la cea de-a doua ediţie, lucrările realizate de către membrii Echipei de carveri ai României au avut o tematică pe placul copiilor: amenajarea locului de joacă al pensiunii de pe Valea Cernei. Aici trebuie să amintesc faptul că pasiunea lui Adrian Mircea Bondoc, proprietarul Pensiunii Cerna, pentru acest gen de scultpuri dau locului o unicitate greu de egalat! Este prieten şi susţinător al carverilor: Gabi Rizea (Dolj), Mihai Iasinovschi (Caraş-Severin), George Bostănică (Vrancea), Vasile Koter (Satu Mare), Ioan Ungur (Mureş), Viorel Rădăcină (Braşov), Ionuţ Hodor (Maramureş), Gabriel Pătraşc (Ilfov), Gabriel Cernat (Prahova), Adrian Voican (Horezu).

Echipa Naţională de Carveri ai României_b

Echipa Naţională de Carveri ai României, la Pensiunea Cerna, alături de primarul din Vaideeni, Daniel Achim Băluţă

Aşadar, dacă ajungeţi prin zonă, nu ocoliţi poiana Mănăstirii Polovragi, aflată la un pas de Cheile Olteţului şi peştera Polovragi. Acolo dalta şi drujba au prins viaţă. Ce a ieşit se vede în fotografii. Felicitări sculptorilor cu drujbe şi celorlalţi artişti care au însufleţit la Polovragi, sub o formă unică, rădăcinile noastre dacice.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)

 Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 234 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?