Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Scrijele de la Bunica sau reîntâlnirea cu tradiţia

Publicat: 03 iulie 2019 - 11:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Originar din comuna Oituz, judeţul Bacău, tânărul antreprenor Bogdan Ghineţ (33 de ani), stabilit în Iaşi după absolvirea studiilor universitare, este unul dintre cei trei asociaţi care, la graniţa dintre judeţele Iaşi şi Vaslui, mai exact în comuna Rebricea-Vaslui, dezvoltă o afacere cu mere feliate şi deshidratate.

Scrijelele de mere produse pe plaiuri moldave reprezintă, de fapt, o întoarcere la practicile culinare de altădată. Ceea ce în trecut era întâlnit adesea a fost transformat într-o emoţie înaltă pentru cei care doresc să regăsească repere ale propriei copilării, într-o curiozitate pentru tinerii de astăzi şi într-o adevărată sursă de câştig pentru antreprenori.

Scrijele de la Bunica sau reîntâlnirea cu tradiţiaClick pe poza pentru galerie!

Bogdan Ghineţ, absolvent al Universităţii ”Al.I.Cuza” Iaşi, timp de aproximativ zece ani a fost consultant pe proiecte cu fonduri europene şi naţionale. Ulterior, a decis să îşi înfiinţeze propria afacere. ”Realizând proiecte pentru persoane care activau în domeniul producţiei, mi s-a părut deosebit să obţii ceva concret, un produs şi să îl oferi semenilor, tu căpătând venituri şi, nu în ultimul rând, bucurie. Mi-am dorit şi eu să obţin un produs propriu, un produs finit. M-am informat, am participat şi la unele întâlniri de business, pentru a vedea cât mai multe şi cât mai diverse modele de afaceri. Am ales zona de agricultură, mai exact segmentul de valorificare a produselor agricole. Motivul este acela că, din câte am observat, în ţara noastră există un foarte mare potenţial pe agricultură, dar care din păcate nu este valorificat aşa cum trebuie", consideră Bogdan Ghineţ.

Afacerea cu scrijele de mere a prins contur
După zece ani de consultanţă pe proiecte europene şi după mai multe analize amănunţite, a constatat că o principală problemă în agricultura românească este etapa de valorificare/procesare. A observat şi că însăşi partea de procesare este doar o etapă intermediară. Esenţial e şi modul cum realizezi comerţul cu produsul finit obţinut, cum îl promovezi şi cum îl duci pe drumul către masa consumatorului. “M-am gândit la toate aceste aspecte vreme de zece ani şi, în anul 2015, m-am hotărât pe ideea de a aduce pe piaţă un produs nou (de fapt, străvechi, dar uitat), respectiv scrijelele de mere, adică mere feliate şi deshidratate”, povesteşte Bogdan.
Din mere şi, în general, din fructe, mulţi fac sucuri. Vor face şi ei. Dar, pentru început au dorit altceva. {i au ales scrijelele. “Mi-am dat seama că trebuia să procesez singur fructele, pentru a putea realiza produsele la un preţ bun şi care să îmi permită accesul în lanţurile de magazine. Din anul 2016, am tot căutat surse de finanţare pentru a realiza propria mea unitate de producţie. În 2018, printr-un program al unei bănci, am reuşit să obţin un credit în regim de start-up de 23-24.000 de euro. Concomitent, am căutat un spaţiu convenabil de producţie şi am găsit locaţia actuală. Distanţa de la Iaşi, unde locuiesc, şi până la Rebricea-Vaslui nu este foarte mare şi zona îmi place. Am investit primii bani obţinuţi de la bancă în renovarea clădirii şi în dotarea tehnică. Înspre iarna 2018-2019, am realizat prima şarjă de scrijele utilizând merele proprii, din livada familiei mele din Oituz - Bacău. Am continuat încet-încet producţia de scrijele, dar şi investiţiile. Până acum, dotările sunt de peste 50.000 de euro", relatează Bogdan Ghineţ.

De la mere, la cireşe, piersici, caise, prune, pere şi gutui
În prezent, unitatea moldavă de procesare a fructelor şi legumelor utilizează materie primă provenită din livada părinţilor lui Bogdan Ghineţ din Oituz, precum şi de pe plan local. Prima şarjă a fost obţinută cu merele aduse de la Oituz-Bacău, dar fiind nevoie de mai multă materie primă, a dezvoltat o colaborare şi cu un proprietar de livadă din zona Rebricea. Vor continua cu deshidratarea merelor, dar au în vedere şi alte fructe. ”Vrem să dezvoltăm o afacere de lungă durată, iar anul 2019 va rămâne în istoria noastră ca primul an de încercare de deshidratare la cireşe, piersici, caise, prune, pere şi gutui. Vorbim despre fructe doar deshidratate, nu confiate. Practic, după ce depozităm fructele, le spălăm, le scoatem cotorul şi părţile necorespunzătoare, le feliem cu ajutorul unui dispozitiv special. Apoi le aşezăm pe sitele din inox şi în deshidrator, unde rămân la o temperatură de 40 de grade timp de 25-30 ore. Ulterior, se ambalează în punguţe speciale de 75 grame şi le distribuim. Capacitatea actuală a deshidratorului este de aproximativ 200 kg, ceea ce acum nu mai este suficient”, explica tânărul antreprenor.

Din Vaslui, spre vestul Europei
Scrijelele de mere ca la bunica, aşa cum sunt denumite produsele, au avut un succes deosebit atât pe piaţa din România, cât şi în vestul Europei, acolo unde obiceiul de consum al fructelor deshidratate este mai mare. Dezvoltarea afacerii presupune alte investiţii, pentru perioada imediat urmatoare fiind programate noi dotări, în aceeaşi valoare de aproximativ 50.000 de euro. ”Este absolut necesar să investim în noi deshidratoare. Avem învedere achiziţionarea a încă două utilaje, dar fiecare cu o capacitate de 400 kg. De asemenea, investim într-o linie de sucuri şi în extinderea spaţiului de depozitare. O parte a sumei necesare investiţiei va fi din credite, iar o parte din resurse proprii, mai exact din avansurile primite de la clienţi pentru comenzi”, preciza Bogdan Ghineţ.
O pungă cu scrijele de mere costă, de la poarta fabricii, între 5,5 şi 7 lei, în condiţiile în care, de exemplu, dintr-o tonă de mere produsul finit obţinut reprezintă 15 la sută. “Marea bucurie este aceea că putem să ne gândim la investiţii, deoarece piaţa primeşte aceste produse din ce în ce mai mult. Contează şi modul în care trimiţi acel produs către consumator. În cazul nostru, trebuie să îi trezeşti conştiinţa unei amintiri plăcute sau curiozitatea, alături, desigur, de informaţia că va servi un produs sănătos, în care nu s-a adăugat nimic, ba chiar s-a scos fructoza, ceea ce înseamnă un conţinut de zahăr mai redus”, preciza Bogdan Ghineţ.
Scrijelele de mere obţinute la Rebricea ajung atât în Iaşi (peste 12 magazine), cât şi în oraşe precum Braşov, Bucureşti, Focşani, fiind în discuţii colaborări şi cu alţi beneficiari din ţară, inclusiv cu supermarketuri, cele mai avansate fiind posibilităţile de a livra în magazine din Timişoara. De asemenea, produsele au ajuns şi pe alte pieţe din Europa, cea mai recentă fiind prezenţa în magazinele unor români din Marea Britanie.

Orientare spre producţia ecologică
Cum ideea de agricultură ecologică a devenit din ce în ce mai cunoscută şi în România, consumatorii căutând produse alimentare bio, planurile de afaceri ale celor trei antreprenori prevăd o dezvoltare şi pe acest segment. Singurul impediment, acum, este legat de faptul că încă nu este suficient de dezvoltat segmentul de pomicultură ecologică. De aceea, primul pas este cel de a investi inclusiv în producerea fructelor bio. La această dată, Bogdan Ghineţ are înfiinţată o livadă de meri pe o suprafaţă de un sfert de hectar, care urmează a fi certificată ecologic.

Bogdan Ghinet_b
Bogdan Ghineţ: “Am investit şi investim inclusiv în povestea scrijelelor. De aceea, de fapt, am pornit de la hambar - Hambarul lui Eustache -, în care găsim toate bunătăţile pe care le poate oferi acest pământ, inclusiv Scrijelele de la Bunica. Nu vrem să uităm nimic din toate aceste moşteniri de la strămoşi, ci investim pentru a le păstra şi pentru a le dezvolta, câştigând venituri, dar şi identitate şi sănătate”.


ÎN CURÂND, SUCURI NATURALE DIN FRUCTE
Pentru toamna 2019, cei trei asociaţi şi-au propus să dea în funcţiune linia de sucuri naturale din fructe şi să le ofere producătorilor de fructe din regiune prestări de servicii, pe acest segment. ”Există o foarte mare cerinţă de sucuri naturale din fructe. De fapt, când ne-am mutat cu producţia aici, la Rebricea, am primit numeroase întrebări dacă amenajăm spaţiul pentru producerea unor astfel de sucuri. Românii sunt mai puţin familiarizaţi acum cu fructele deshidratate - de aceea, de exemplu, în locuri mai puţine din străinătate vindem o cantitate similară cu aceea pe care o livrăm într-un număr mult mai mare de magazine din ţară. Oamenii de aici sunt mai obişnuiţi cu sucurile din fructe. De asemenea, în piaţă există o mare cerinţă de a presta servicii în domeniul producerii sucurilor, deoarece fructele se strică dacă nu sunt procesate sub o formă sau alta. Vrem să răspundem acestei cerinţe, iar producătorii să vină cu merele, noi producem sucurile şi respectivii producători îşi vor lua acele sucuri ambalate în pungi bag in box de 3, 5 sau 10 litri. Acesta vrem să fie începutul, ulterior urmând să ne facem un brand propriu şi pe această zonă, la fel ca şi în cazul merelor deshidratate care sunt cunoscute ca Scrijele de la Bunica”, menţiona tânărul producător Bogdan Ghineţ.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 176 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!