Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Produse tradiţionale cu potenţial de atestare

Publicat: 12 iulie 2018 - 23:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Avem numeroase produse tradiţionale cu potenţial de atestare, însă ele trebuie identificate pentru a fi scoase pe piaţă. Pe de altă parte, există mulţi tineri care ar dori să se implice în acest domeniu. Iată doar două dintre concluziile organizatorilor primei ediţii a concursului pentru elevi şi studenţi care a avut loc, recent, la Iaşi şi care s-a aflat sub genericul ”Identificare şi atestare de produse tradiţionale din Moldova”. 

Evenimentul s-a desfăşurat în trei etape, faza finală (prezentare poveste, degustare de produs şi jurizare) având loc sâmbătă, 24 martie 2018. Competiţia a fost organizată de Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.
”În judeţul Iaşi, dar, de fapt, în întreaga zonă a Moldovei, pot spune că, încă, nu sunt atestate atât de multe produse tradiţionale pe cât ar putea să fie. Cel puţin în judeţul Iaşi, situaţia este chiar deficitară la capitolul produse tradiţionale atestate. De aceea, ne-am gândit să ne dăm mâna, să îi cooptăm şi pe cei tineri, astfel încât să facem un pas înainte, pe ideea identificării produselor, a poveştilor lor şi a reţetelor. Mai departe, noi intenţionăm să îi sprijinim şi mai mult pe aceia care doresc să îşi ateste produsele, inclusiv cele prezentate în cadrul concursului pe care l-am propus şi care, iată, încă de la prima ediţie s-a bucurat de succes. Sperăm ca, inclusiv datorită unor astfel de evenimente, să se conştientizeze importanţa activităţii de producere a alimentelor şi să fie îmbrăţişată de către absolvenţii noştri, pe care, de altfel, pentru aceste profesii îi pregătim. Iar, dacă mai valorifică şi resursele moştenite din străbuni, totul devin cu adevărat unic, frumos şi atractiv, ceea ce poate asigura eficienţă şi profit”, preciza Gabrie Hoha, principal organizator, cadru didactic la Facultatea de Zootehnie Iaşi şi coordonator al activităţilor legate de produsele tradiţionale în cadrul DADR Iaşi.

Bogdan BeceruClick pe poza pentru galerie!

“Slănină de Mangaliţa din Valea lui Bogdan”
Între tinerii care şi-au asumat misiunea de a readuce în actualitate produsele alimentare tradiţionale româneşti şi de a le transmite generaţiilor viitoare se numără şi Bogdan Beceru, din Tg Frumos. În vârstă de 33 de ani, Bogdan Beceru este student în anul III, forma ID (învăţământ la distanţă), la Facultatea de Zootehnie din Iaşi şi, din anul 2012, deţine o fermă zootehnică, axată pe creşterea şi exploatarea porcilor din rasa Mangaliţa. În concurs a participat cu produsul ”Slănină de Mangaliţa din Valea lui Bogdan”, reuşind să obţină premiul al doilea. A fost prima participare la un astfel de concurs, astfel încât această reuşită este cu atât mai motivantă. Deja s-a conturat dorinţa de a începe demersurile de atestare a acestui produs alimentar. ”Am o familie, am două fetiţe şi, imediat după venirea pe lume a primei fetiţe, ne-am gândit că trebuie să le alimentăm sănătos. Eram tentat să spun că trebuie să le hrănim corect, dar cred că este vorba despre mai mult decât atât. Alimente corect obţinute găsim peste tot, dar noi doream să fie cât mai naturale şi cât mai sănătoase pentru organism. De aceea, când fetiţa avea doi ani, adică în anul 2012, am decis să înfiinţăm microferma de lângă oraşul Târgu Frumos. Deja produceam carne de pasăre şi ouă, creşteam capre şi păsări pentru concursuri, aşa că eram obişnuiţi cu munca şi ne-a venit uşor să trecem la creşterea porcilor. Acest premiu mă onorează şi îmi oferă încredere că voi reuşi în demersul de atestare. Vrem să dezvoltăm şi această latură, de prelucrare a produselor obţinute în fermă. Mă pot lăuda că, dacă reţeta slăninuţei este mai veche, denumirea completă a produsului am realizat-o ca urmare a instalării noastre la fermă. Mai exact, în zonă, ceva mai la deal, există şi o stână. Ciobanul, când comunica anumite lucruri de primprejur mereu folosea expresia «acolo, în valea lui Bogdan». Am devenit reper şi am ales acest nume pentru produsul nostru culinar”, mărturisea Bogdan Beceru.
La Secţiunea ”Preparate pe bază de carne, lapte, peşte şi legume”, pe primele trei locuri s-au clasat produsele ”Pastramă de oaie ca la Mitică”, ”Slănină de Mangaliţa din Valea lui Bogdan” şi ”Pastă fiţoasă din peşte”.
La Secţiunea ”Preparate dulci”, primele trei locuri au fost atribuite produselor ”MorcoViaţă”, ”Plăcintă tradiţională de la Zăpodia, Bacău” şi ”Cozonac tradiţional de Fântânele, Iaşi”.

Povestea “Cozonacului Moldovenesc”
Pentru produsele tradiţionale prezentate în concurs, echipele au alcătuit şi câte o poveste a fiecărui preparat. Conţinuturile dense, ilustraţiile sugestive şi realizările artistice deosebite au impresionat atât juriul, cât şi publicul, prezentarea fiecărei poveşti având loc la scenă deschisă. Specifică ţinuturilor modave şi evocată în străvechi scrieri literare este minunea gastronomică recunoscută sub numele de “Cozonac Moldovenesc”. În Moldova, cozonacul se prepară şi se savurează de secole. În restul ţării, cozonacul moldovenesc a fost popularizat de Păstorel Teodoreanu, prin articole gastronomice pe care le publica în ”Adevărul literar şi artistic”. ”Născut în Dorohoi, de formaţie avocat, scriitor, dar şi un mare iubitor de bucate şi vinuri, Păstorel Teodoreanu ne-a împărtăşit reţeta de cozonac moldovenesc, pe care, aşa cum el însuşi scria «...n-am luat-o nici din cărţi, nici n-am inventat-o. O transmit întocmai cum mi-a fost comunicată din casa părintească, unde e aplicată pe când ţin minte. E o veche reţetă rusească, cunoscută de la bunica mea maternă, care, la rându-i, a primit-o aşa de la bătrâni. S-a menţinut până în prezent, numai prin tradiţie orală şi mai ales prin practică»”, arăta echipa alcătuită din elevii Maria Budeanu, Monica Hogoş, Cristian Cojocaru, sub coordonarea profesorului Maria Chelariu, de la Şcoala Profesională din localitatea Fântânele, judeţul Iaşi.
În urma desfăşurării primei ediţii a concursului ”Identificare şi atestare de produse tradiţionale din Moldova”, poate fi desprinsă concluzia că toţi participanţii - concurenţi, membri ai juriului, invitaţi, parteneri, sponsori şi organizatori - au fost câştigători. De asemenea, s-a reliefat intenţia reeditării unei asemenea manifestări, care constituie o reală oportunitate de identificare şi de promovare a produselor tradiţionale româneşti, atât de numeroase şi atât de apreciate, precum şi o expresie complexă de încurajare a tuturor celor care demarează astfel de activităţi economice.

Concurs identificare si atestare_b


FURNIZOR DE MATERIAL GENETIC DIN RASA MANGALIŢA
Pe lângă succesul înregistrat la prima sa participare într-un concurs de produse tradiţionale cu potenţial de atestare, Bogdan Beceru are şi oportunitatea de a participa la programul guvernamental de susţinere a porcilor din rasele Mangaliţa şi Bazna. Astfel, Bogdan Beceru este unul dintre puţinii furnizori ieşeni de material genetic din rasa Mangaliţa. ”Am ales să cresc în fermă rasa Mangaliţa, fiindcă auzisem că se poate obţine o carne cu calităţi deosebite. Am început să studiem şi să ne interesăm de puceluşi. În anul 2012, prin cineva de la Bârlad, am achiziţionat patru scroafe gestante aduse din Ungaria. În timp, am ajuns la un efectiv de 140-150 de porci. Dar, nefiind promovată această rasă şi nefiind atât de căutată, mi-a fost greu cu valorificarea şi începusem să îmi pierd din încredere. De aceea, am redus efectivul şi acum am mai rămas cu vreo 20 de scroafe gestante. Acum, sunt înscris în Programul Mangaliţa ca furnizor. Chiar vreau să le ofer şi altora purceluşi, exact aşa cum prevedce programul, fiindu-mi suficient preţul prevăzut pentru furnizarea de purcei şi bucurându-mă mult de faptul că eu pot avea o piaţă sigură, iar alţii pot să îşi atragă o sursă minimă de venit. Nu cred în ideea de a fi singurul bogat într-o lume de săraci. Mă mulţumesc cu câştigul pe care îl pot obţine constant şi sigur, fiind chiar fericit să văd că rasa recapătă locul pe care îl merită şi că semenii mei pot să o ducă şi ei ceva mai bine”, explica tânărul fermier ieşean.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 694 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?