Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Povila de Bârgău e gata să cucerească Bucureştii

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

“Dacă crezi şi vrei, poţi!”, este convingerea Doinei Monda, una dintre puţinele femei bistriţene care luptă cu ardoare pentru semenii noştri aflaţi în situaţii limită. 

Doina Monda a lucrat o viaţă de om în asistenţa socială la direcţia de specialitate din Bistriţa-Năsăud, în compartimentul juridic. Şi din... „de formaţie” profesională, din anul 1996, conduce o organizaţie nonguvernamentală - Asociaţia A.F.I. ProFamilia Bistriţa, care se ocupă de persoanele vulnerabile, fie ele femei abuzate, persoane traficate, cu nevoi speciale, fără posibilităţi financiare...
Doina Monda a ajuns la vârsta la care îşi poate vedea liniştită de sănătate. Dar nu poate; este dedicată unui comandament social, acela de a fi utilă şi de a se implica în a-şi ajuta semenii.

Povila de Bârgău_b

Produse bistriţene atestate
Pentru a susţine acest ONG, Doina Monda a trebuit să întreprindă ceva, să iniţieze o afacere cu scop lucrativ. Astfel că: ”Am înfiinţat o întreprindere socială în care am inclus să desfăşurăm mai multe activităţi. Şi aici aş putea sublinia un after school pentru copiii din clasele primare I-IV, care urmează cursurile secţiei de limbă germană la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, iar în comuna Bistriţa Bârgăului am amenajat două secţii: una de artizanat (ţesături, cusături, olărit, împletituri din răchită) şi cealaltă profilată pe turism, trasee cu bicicleta prin munţi. De asemenea, am dezvoltat un centru de culegere şi valorificare a fructelor de pădure, cu sector de microproducţie a produselor tradiţionale. Trebuie spus că singurele produse atestate şi înscrise în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt ale noastre”, ne-a declarat cu o uşoară undă de mândrie Doina Monda.
În acest sens am cerut mai multe lămuriri despre produsele culinare reprezentative pentru zona gastronomică bistriţeană. „Este vorba de Povila de Bârgău, acel magiun al bunicilor noştri realizat după o reţetă străveche, fără zahăr sau conservanţi şi numai din vestitele prune bistriţene, unul dintre cele mai apreciate soiuri de prune cu miezul cărnos, foarte aromat şi extrem de dulce. Povila de Bârgău se fierbe numai în cazane de cupru, în care învârtim 24 de ore, uneori chiar şi mai mult, până ce se întăreşte şi după ce se mai calmează, magiunul nu curge. Pus la borcan, poate sta şi peste doi ani fără să-şi modifice proprietăţile. Al doilea produs tradiţional este Pita cu crumpiri - care este de fapt o pâine specială frământată împreună cu cartofi fierţi şi mărunţiţi, adăugaţi cu grijă în făina de grâu pregătită pentru aluat”, a explicat Doina Monda.

Documentaţia pentru atestarea altor produse tradiţionale
Când am cunoscut-o în toamnă la Bistriţa, abia cumpărase 300 kg de prune bistriţene şi fructe de pădure, îndeosebi adunate din zona Sitului Natura 2000, preponderent montană, câte 50 kg din fiecare soi, de la oamenii de pe Valea Bârgăului. Le-a cules împreună cu câteva femei mai inimoase, pentru a ajunge să coste mai ieftin, astfel că preţul a fost la 2 lei kilogramul, la care s-a adăugat transportul.
Atelierul de produse tradiţionale cuprinde un spaţiu special amenajat, prevăzut cu un cuptor şi cu două cazane din cupru, care sunt „îngropate” într-o sobă. Aşa că, cele două „microfurnale” au deschis front de lucru la povilă, dulceţuri şi siropuri pentru câteva săptămâni.
„Elaborăm documentaţia pentru atestarea a 12 dulceţuri, 11 siropuri, marmelade şi două gemuri din fructe de pădure: afine, mure, merişoare, zmeură, măceş, dar şi siropuri şi dulceaţă din flori de trandafir, din flori şi fructe de soc (pe la noi se numesc nebunele), foarte căutate. Ştim că va fi extraordinar de greu cu procedura de înregistrare. Pentru că este un proces excesiv de laborios care necesită prezentarea unui istoric al produsului, reţete vechi. Legislaţia actuală este restrictivă şi lacunară şi, de cele mai multe ori, te face să te laşi păgubaş. De exemplu, pentru atestarea unui produs realizat după reţete consacrate româneşti, este necesar să facem mai multe analize de laborator, extrem de scumpe, care pot ajunge şi la 7.000 de lei”, a susţinut bistriţeanca.

Promovarea produselor în afară - „silenzio stampa!”
Marea problemă este legată de valorificarea produselor realizate în sistem tradiţional. „Am tot sperat să vindem la hoteluri şi pensiuni dulceţurile produse de noi. Nu am reuşit să intrăm pe filiera asta, sunt magazine pline de produse ieftine şi de o calitate cel puţin îndoielnică. În Europa prea puţin se pune accent pe ce înseamnă calitate. Am încercat să ne promovăm produsele noastre şi în Iordania. Dar nu s-a concretizat nimic. Am fost în vizită la Ambasada României de la Aman, am făcut un material de prezentare - Cadou Protocol - în care, într-un coşuleţ împletit din trestie, am aşezat patru borcănele cu dulceaţă, o sticlă de sirop şi un articol de artizanat, frumos ambalate. Ambasadorul a fost foarte încântat, ne-a cerut oferta de preţ după care..., silenzio stampa!”, a explicat - cu o anumită tristeţe - lidera Asociaţiei A.F.I. ProFamilia Bistriţa.
Doina Monda ne-a relatat o altă încercare de a cere sprijin, de data asta cu austriecii. „Am luat legătura cu o organizaţie din Austria să ne ajute în comercializarea produselor. Am trimis mostre, dar fără succes, ne-am întors cu produsele înapoi. Vindem pe unde putem, prin târguri, la anumite evenimente, însă nu ne permitem să ne deplasăm prea departe, pentru că sunt mari cheltuielile cu transportul şi cazarea. Nu putem să concurăm cu preţurile care se practică în marile magazine. Povila de Bârgău la borcan de 200 g costă 9 lei, iar cea de 400 g este la 14 lei, siropurile sunt 8 lei”.
Asociaţia A.F.I. Pro Familia Bistriţa este membră a Federaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale din România cu sediul în Alba Iulia, care intenţionează să deschidă un magazin în Capitală. Probabil că atunci Povila de Bârgău, pita cu crumpiri, dar şi dulceţurile şi siropurile produse de asociaţia bistriţeană vor cuceri Bucureştii!

Doina Monda_b
Doina Monda: „La începutul activităţii, am avut o problemă cu direcţia sanitar-veterinară, care considera că dacă suntem constituiţi în întreprindere, fie ea şi socială, intrăm în categoria produselor industriale şi nu avem voie să ieşim la târguri cu produsele noastre. Spre bucuria noastră, acum, am depăşit-o!”

 

OLĂRITUL SAU REÎNVIEREA FACERII LUMII!
Potrivit Doinei Monda, turismul montan aduce cel mai mare profit, celelalte activităţi fiind la... foc mic, artizanal, tot aşa cum se prepară şi... povila. Doina Monda vrea să reînvie... facerea lumii din lut! „La olărit sunt câţiva tineri din Prundul Bârgăului care au revenit la vatră şi au început să facă aşa cum făcea unchiul meu Ştefan Gănău, care era un olar foarte cunoscut în România. Sper ca într-o bună zi, olăritul, această străveche îndeletnicire a bistriţenilor, să-şi regăsească identitatea”, ne-a declarat bistriţeanca.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 177 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?