Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Povestea pietrei rostită de meşterul Nicolae Sărăţeanu

Publicat: 05 noiembrie 2019 - 17:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Meşterul pietrar Nicolae Sărăţeanu, vrâncean din satul Rucăreni, comuna Soveja, a ajuns la frumoasa vârstă de 77 de toamne. În urmă cu mai bine de jumătate de veac, s-a îndrăgostit de soţie şi vrând-nevrând şi de... piatră!

„Să vă spun cum m-am făcut pietrar! În 1966, pe la vreo 24 de ani, mă îndrăgostisem lulea de actuala nevastă şi m-am dus la casa viitorului socru să-i cer mâna fiicei sale. El provenea dintr-o familie veche de pietrari vestiţi în zonă. Socrul meu mi-a zis că nu mi-o dă, dacă nu merg cu el la meserie! Aşa am devenit cioplitor în piatră şi nu-mi pare rău!”, ne-a declarat pietrarul satului.  

pietrar 6_b
pietrar 7_b
Peste 100 de fântâni pietruite
Din cele mai vechi timpuri, piatra este şi va rămâne unul dintre cele mai rezistente şi mai durabile materiale de construcţii. Zidăria se foloseşte la stâlpi de fundaţii, fundaţii, pereţi, împrejmuiri, pavaje. Pentru realizarea ei este nevoie de piatră de râu sau de carieră. După cum ne spune meşterul pietrar Nicolae Sărăţeanu, puţine case noi sunt în comuna Soveja care să nu aibă la temelie piatra modelată şi fasonată de mâinile sale. „Soclul pe care stă casa în care locuim l-am confecţionat în anul 1965 din piatra luată din albia râului Chiua care curge prin apropiere. Am lucrat la tot satul garduri, stâlpi de piatră, temelii de case, am pietruit pereţii multor fântâni”, a susţinut meşterul.
De-a lungul vieţii sale, Nicolae Sărăţeanu a căptuşit cu piatră mai bine de 100 de fântâni, în comună, dar şi în localităţile din împrejurimi, cum sunt Vizantea-Livezi sau Lepşa. Cea mai adâncă a fost la Schitul Lepşa, la 15 metri şi jumătate. A coborât singur în fântână şi a lucrat punând şi potrivind piatra; avea doi colegi afară care îi acordau asistenţă. „Vedeţi fântâna asta din curte? Am făcut-o în anul 1991. E piatră pe piatră, bine rostuită, fasonată fără material de umplutură”, ne-a arătat cu mândrie frumoasa şi trainica fântână de la intrarea în gospodărie.  

pietrar 8_b

pietrar 5_b
pietrar 4_b
Ciocanul şi dalta, uneltele care l-au slujit cu credinţă
Nicolae Sărăţeanu lua materia primă din albia râurilor Chiua şi Dragomirna. Disloca stânci imense numai cu dalta şi ciocanul. Ajutat de încă doi meşteri pietrari, le urcau în căruţă pe un plan înclinat. Ne-a dus să ne arate uneltele cu care a trudit toată viaţa şi l-au slujit cu credinţă. „Au rămas sculele aşa cum le-am lăsat! La dislocat piatra mă foloseam de un ciocan de 5 kg cu gura tăiată, apoi cu dalta! Vedeţi aste ciocane mici de mână? Cu ele se modelează bucata de stâncă. Nu am făcut pietre de moară, că nu au fost cerinţe, dacă aveam comandă eram în stare să le fac”, a susţinut meşterul pietrar.  
Nicolae Sărăţeanu recunoaşte că a ales o meserie foarte grea. “Meşteşugul de a mânui dalta şi ciocanul pentru modelarea blocurilor de stâncă nu este la îndemâna oricui. Trebuie să manevrezi tone de piatră; numai eu ştiu cât praf am inhalat. Prefer să-mi aleg singur blocurile şi să le disloc cu uneltele mele credincioase: ciocanul şi dalta. Dacă piatra nu este de calitate, riscul este ca ea să se sfărâme atunci când începi să-i dai forma dorită. Apoi, este foarte important să nu fie îngheţată pentru că altfel crapă. În meseria noastră, trebuie să te înarmezi cu foarte multă răbdare, să lucrezi cu mare grijă, altfel rişti să strici totul. Cine simte piatra nu mai renunţă la ea, îi rămâne devotat pe viaţă”, ne-a declarat Nicolae Sărăţeanu.
Şi apoi meşterul pietrar simte nevoia să continuie cu explicaţia: “Pentru mine, piatra este viaţa mea; e o încântare şi o bucurie a sufletului să o faci să vorbească, să povestească. Din păcate, tradiţia noastră meşteşugărească nu mai interesează aproape pe nimeni. Eu însă încerc un sentiment de satisfacţie că are cine să mă urmeze în meşteritul pietrelor. Am un băiat foarte priceput, se numeşte Cristinel Râşnoveanu”. Ar fi fost bine să fi stat un pic de vorbă şi cu tânărul ucenic, dar era plecat cu treburi în altă localitate. Am aflat că dădea zor să termine o lucrare de pietruit. În zonă, este de lucru, sunt destule comenzi. Trebuie spus că astăzi munca pietrarilor este ceva mai bine apreciată, iar câştigurile mulţumitoare, dacă se munceşte cu tragere de inimă şi seriozitate.


Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Nicoleta DRAGOMIR
Marian MUŞAT
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

pietrar 3_b

pietrar 2_b

pietrar 1_b

Vizualizat: 2023 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?