Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Pactul de la Tohanul Nou

Publicat: 27 noiembrie 2017 - 23:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• oierii l-au „răvăşit” pe Daea cu necazurile lor

Când s-a tras linie, Răvăşitul oilor de la Tohanu Nou, judeţul Braşov, de anul acesta, a fost o reuşită. Federaţia Oierilor de Munte, organizatorul festivalului, a reuşit să-i aducă pe platoul de la Tohan-Tabără pe ataşatul comercial al Ambasadei Egiptului în România şi pe ministrul agriculturii, Petre Daea. Evenimentul s-a încheiat cu un contract pentru export ovine şi cu câteva promisiuni ministeriale.

Pactul de la Tohanul NouClick pe poza pentru galerie!

Sub privirile crestelor muntoase, pe un platou încă verde, s-au aliniat tarabele şi în acelaşi timp au fost aduse laolaltă două lumi, atât de diferite: una a comercianţilor chitiţi să le vândă muşteriilor orice se caută la un târg sau la un festival, de la un chibrit, la merele în zahăr ars şi mingile din popcorn roz, şi altă lume a producătorilor tradiţionali, serioşi, cu brânzeturi, pastramă, cârnaţi, siropuri şi dulceţuri, toate preparate după reţete vechi.
Spaţiul mare, întins, a permis separarea bunului gust şi al tradiţiei de kitsch-ul talciocului. Oierii s-au concentrat într-o parte a platoului, au întins pe tarabe brânzeturi, pastramă, cârnaţi de oaie şi alte produse de stână. Lumile atât de diferite au fost despărţite de ţarcurile cu animale. Între scândurile, înjghebate cu repeziciune, au adus oi, măgari şi câini. În prima zi de festival, Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, şi oierii lui le-au arătat participanţilor la eveniment un răvăşit ciobănesc al oilor. Mioarele au trecut printr-un culoar strâns, de scânduri, şi cu îndemânare, abili, ciobanii le-au împrăştiat în cele trei ţarcuri, ca să meargă fiecare animal la stăpânul lui. Oile au coborât de la munte şi trebuie să fie răvăşite, adică împărţite proprietarilor. După ce se face împărţeala, sunt plătiţi ciobanii. Negocierile dintre proprietarii oilor şi ciobani s-au făcut la miezul nopţii, la Tohan-Tabără.

Negocieri directe cu oierii pentru vânzarea a 4 milioane de miei către Egipt
Nu s-a negociat doar plata pentru ciobani, oierii de munte au avut un oaspete de seamă cu care au stat la masă şi au negociat un contract de export miei. Ministrul plenipotenţiar comercial, ataşat al Ambasadei Egiptului în România, dr. Ayman Aly Osman Hassan, a discutat seara, la un restaurant, cu oierii. Egiptul vrea să cumpere, pentru început, 4 milioane de capete de miei. „Mieii vor fi cumpăraţi pentru armată, iar preţul pe care ni-l dă pe miel este unul corect, 3 euro/kg. Am stat cu toţii la masă, cu ministrul comerţului din Egipt, şi a negociat direct cu noi, oierii, nu cu intermediarii care ne dau nouă preţuri mici şi ei câştigă”, ne-a spus Ionică Sterp, unul dintre oierii care au participat la negocierile cu ataşatul comercial.
Dr. Ayman Aly Osman Hassan ne-a declarat, a doua zi, că va duce din România câte oi se poate, că Egiptul ar vrea să importe şi brânzeturi, produse procesate din carne.
Duminică, pe 1 octombrie, în a doua zi de festival, ataşatul comercial din Egipt s-a plimbat nestingherit pe la tarabe, ca oricare alt cetăţean venit să-şi târguiască una-alta din mormanul de marfă amestecată. A poposit ceva timp la vasele fabricate din lut şi pictate cu simboluri din folclorul românesc, dar cel mai mult a rămas lângă ţarcurile cu pui de Ciobănesc Mioritic şi Ciobănesc Caucazian. Cei care-l însoţeau ne-au spus că dr. Ayman Aly Osman Hassan pleacă de la fiecare târg cu un căţel.

„Eradicaţi lenea!”
Momentele s-au încins când a apărut ministrul Agriculturii, Petre Daea. Jurnaliştii se împiedicau de gură-cască, oamenii s-au bulucit de parcă nu au mai văzut un ministru în carne şi oase şi părea că vor să-i soarbă lui Daea orice vorbă. Curiozitatea lor ascuţită cam împiedică treaba camerelor de televiziune şi a aparatelor de fotografiat. Petre Daea a făcut turul de onoare pe la toate ţarcurile cu oi. Eugen Gonţea, mai înalt cu două capete decât ministrul agriculturii, vânjos, îşi anunţa oierii: „Fiecare să stea la ţarcul lui, să-şi prezinte oile!”
Oierii nu şi-au prezentat doar mioarele, l-au asaltat pe Petre Daea cu necazurile lor. Ce-i doare mai rău pe oieri e lipsa forţei de muncă. Nimeni nu mai vrea să fie cioban. „Suntem oieri din tată-n fiu, dar vrem să ne lăsăm de oierit. Ciobani nu găsim, ne punem copiii, studenţi, elevi, vara la muncă, la stână; preţurile sunt mici, cu păşunile avem probleme, subvenţiile mari (sprijin cuplat, cea mai mare subvenţie pentru oi) nu le primim toţi”, i-au spus oierii lui Daea. Aproape toţi cei cu care ministrul agriculturii a dat mâna şi pe care i-a întrebat de sănătate i-au spus că nu mai găsesc ciobani. Oierii l-au rugat pe şeful de la Agricultură: „Eradicaţi lenea! Nu le mai daţi ajutoare sociale! Sunt bărbaţi sănătoşi care stau la coadă să ridice ajutorul social”. Ministrul agriculturii le-a promis că va gândi un proiect de lege împreună cu ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.
Întâlnirea cu ataşatul comercial al Ambasadei Egiptului s-a întâmplat după ce Daea a dat mâna cu fiecare oier. Ataşatul comercial i-a adus ministrului un tablou. La rândul lui, trimisul Egiptului a primit cadouri care să-i aducă aminte de festivalul oierilor: ştergare şi oale din lut alese de Constanţa Ştefan, preşedinta Asociaţiei Agricole Tara Loviştei.

Emoţii şi promisiuni ministeriale
Momentul care i-a adus lui Petre Daea lacrimi în ochi a fost coborârea turmei de mioare de la munte, un spectacol desprins dintr-o peliculă cu haiduci. Doar că, oiţele speriate de viermuiala atâtor spectatori, de sunetul tulnicelor, înconjurau roată o căruţă şi părea că nu se mai opresc. Le-au potolit ciobanii. Alaiul cu căruţe, călăreţi, caleşti şi cai negri superbi a trecut cu turma prin faţa scenei, la baza căreia stătea ministrul agriculturii, pătruns de aşa secvenţă.
“Moment emoţionant. Din vârful muntelui au coborât bravii stăpâni ai altitudinilor. Bravii oieri. Se întrezăreşte în privirea lor atât dorinţa de a continua, împletită cu dragostea de animale... Filmaţi aceste frumoase imagini! Transmiteţi-le ţării...”, a rugat presa Petre Daea.
Răpit de frumuseţea oilor, Petre Daea a ţinut un discurs care se voia emoţionant şi cu un mesaj penetrant: „Sunt alături de voi, vă dau subvenţiile, vă ajut să vindeţi lâna, o să vă fac centre de prelucrare a lânii”, cam asta ar fi vrut Petre Daea să le transmită oierilor. Nu se ştie câţi au recepţionat mesajul, mai ales că Daea nu poate abandona frazele alambicate şi redundante, iar mesajul riscă să se destrame.
Aşa a trecut şi a noua ediţie a Festivalului Oierilor de la Tohan-Tabără, desfăşurată între 28 septembrie şi 1 octombrie. Să vedem ce le va aduce oierilor ediţia cu numărul 10..

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 2465 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?