Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oul e sămânţa vieţii

Publicat: 13 mai 2019 - 16:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În comuna gălăţeană Cudalbi, Casia Vitănescu este una dintre puţinele creatoare populare care se ocupă cu încondeiatul ouălor. Am văzut-o la lucru într-un atelier amenajat în holul Căminului Cultural “Tache Avramescu”, cu prilejul proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol”, iniţiat de Revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma, la organizarea evenimentului implicându-se admirabil conducerea Liceului Tehnologic Nr. 1 Cudalbi şi autorităţile publice locale, în frunte cu primarul Ştefan Drugan.

Casia Vitănescu are 55 de ani şi dintotdeauna s-a ocupat de gospodărie. Soţul ei creştea câteva sute de oi. Acum a rămas cu mai puţine, pentru că nu se găsesc ciobani. Pasiunea încondeierii ouălor a început de câţiva ani. „Culorile le cumpăr din comerţ, am încercat şi cu extract din foi de ceapă sau din alte plante. Asta ce am acum pe reşou este ceară de albine. Motivele populare le-am mai văzut pe internet, unele sunt tradiţionale, altele nu! În general, sunt motive din zona agrară; asta-i greblă, aici e furca, creanga de brad, sunt coarne de berbec...”, a explicat creatoarea populară. Casia Vitănescu foloseşte ouă de găină, de gâscă, de raţă, de la păsările ce le are în ogradă. „Nu comercializez ouăle, le ţin mai mult pentru frumuseţe, pentru decor sau le donez celor apropiaţi cu diferite ocazii. Lucrez aşa mai mult de … amorul artei! Încondeierea unui ou poate dura şi aproape o zi, dacă este un model complex, în mai multe culori şi mai încărcat; dar de regulă îl fac doar în câteva ore. Până acum, nu am lucrat modele grele care să îmi ia din timp. La târguri nu merg, căci sunt la început. Sunt artizani, meşteri profesionişti care lucrează, eu nu am pretenţia că fac artă! Eu lucrez de plăcere; dacă ar fi să vând, aş lucra mai mult!”, a susţinut Casia Vitănescu.

Oua incondeiate_b

Când oul se transformă în operă de artă
Aşadar, încondeiatul ouălor este una dintre cele mai spectaculoase şi frumoase forme de artă populară românească şi urmează o tradiţie de secole. Potrivit păstrătoarei tradiţiei populare şi a unor site-uri de specialitate, culorile vegetale sunt preparate după reţete străvechi. Bunăoară, culoarea roşie se obţine din coajă, frunze şi flori de măr dulce, flori de măghiran sălbatic, coajă de măceş; albastrul, din flori de viorele; galbenul, din coji de ceapă, coajă de lemn pădureţ sau coajă de lemnul câinelui; verdele poate fi obţinut din frunze de nuc, floarea-soarelui, iar negrul se prepară din coaja verde a nucilor.

Casia Vitănescu_b
De asemenea, tehnica încondeierii nu este una foarte sofisticată. Mai întâi se spală cu grijă coaja şi se şterge cu oţet pentru prinderea uniformă a vopselei. Apoi se fierb la foc domol, aşezate culcat în apa vasului şi se introduc în baia de vopsea.
Cele mai frumoase sunt ouăle închistrite. Tehnica constă în păstrarea culorii de fond şi în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topite şi scufundarea succesivă în băi de culoare galbenă, roşie şi neagră. Unealta folosită este chişiţa, un beţisor ce are fixată la unul dintre capete o pâlnie minusculă confecţionată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc sau o pensulă confecţionată dintr-un smoc de păr. După scriere şi îmbăiere, oul se încălzeşte puţin şi cu ajutorul unei pânze se îndepărtează straturile de ceară, apoi se unge cu ulei sau grăsime, pentru a-i da strălucire şi a pune în evidenţă desenul.
Creatoarea populară din Cudalbi, Casia Vitănescu, ne-a declarat că lucrează şi cămăşi populare, tot aşa, din pasiune şi când are timp. „Am învăţat să cos de când eram copil. Ceea ce vedeţi aici, sunt cămăşi cu modele din zona noastră, lucrate de o doamnă; Constanţa Albu e numele ei. Dar am şi modelele mele, lucrate de mine”, ne-a arătat câteva superbe cămăşi expuse în holul Căminului Cultural, alături de ouăle încondeiate.

 Casia Vitănescu_b

Casia Vitănescu: „Am învăţat singură să încondeiez ouă. Povestea a început cu ceva ani în urmă. Am văzut o emisiune la televizor şi mi-a plăcut! Atunci mi-am spus să încerc şi eu. Şi uite aşa, încet-încet, am deprins acest frumos meşteşug! Ouăle încondeiate sunt o tradiţie străveche românească, sunt considerate un simbol al regenerării şi al purificării şi se spune că protejază animalele din gospodărie”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 76 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?