Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Obiceiul „Măsurii oilor” în Ţara Bârgăului

Publicat: 01 iunie 2009 - 20:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Odată cu primăvara, când iarba începe să încolţească, „Măsura oilor” şi formarea stânilor, premergătoare urcatului turmelor pentru vărat în păşunile montane, rămâne, din cele mai vechi timpuri, cea mai importantă sărbătoare pastorală desfăşurată la începutul lunii mai, conform frumoaselor tradiţii şi obiceiuri româneşti. În Calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat „cel mai mare peste câmpuri” şi cel care „descuie cerul pe care l-a închis Sfântul Dumitru”, ceea ce stabileşte limitele în timp ale lucrului câmpului, între Sângiorz şi Sâmedru. 

Click pe poza pentru galerie!

Luna mai, în tradiţia populară, semnalează începutul verii şi este marcată de o serie de sărbători ca: Armindenul, cu numele derivat de la Sfântul Ieremia, denumit „pomul de mai”, „Ziua pelinului” sau a beţivilor, în sudul ţării, după care urmează “Măsura oilor”, în zonele montane, de Sărbătoarea Sf. Gheorghe şi apoi Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, când se formează cirezile de vaci.

Măsura oilor sau formarea stânei

Pe lângă aspectul ei tradiţional, sărbătoresc, „Măsura oilor” („măsurişul”, „sâmbra oilor”, „arieţul”, „ruptul sterpelor”, „botezul oilor”) este un străvechi obicei, cu implicaţii economice şi sociale, al cărui principal obiectiv constă în stabilirea şi înregistrarea drepturilor de cotă-parte din produsele lactate ale stânei, pentru fiecare familie proprietară de oi.

Dintre activităţile obligatorii pregătirii „Măsurii oilor” amintim: închiderea ţarinilor, înţărcatul mieilor; tunsul oilor şi al berbecilor; alegerea oilor sterpe şi a mieilor; însemnarea oilor, care vor intra în marea stână, în urechi, cu "furculiţe", "hârleţe", "găurele", cu vopsea sau cu plăcuţe ştanţate; construirea, sau repararea stânelor şi a staurelor pentru oi.

Anterior „Măsurii oilor”, eveniment care constituie formarea stânei, au loc o serie de activităţi cu caracter juridic, care constă în asocierea proprietarilor de oi, arendarea suprafeţelor pe care se va păşuna, plata păşunatului, angajarea baciului şi a ciobanilor etc. Bârgăuanii au de secole munţi de păşunat în proprietatea lor, ca avere a comunităţilor grănicereşti năsăudene, care sunt împărţiţi, anual, proprietarilor de stâne din comune.

În localităţile bârgăuane, marea sărbătoare pastorală a „Măsurii oilor” se desfăşoară la marginea satului sau în zonele premontane, de tomnatic şi primăvăratic, cu mai multe locaţii, dispuse pe trepte de altitudine crescătoare, intermediare, prin care turmele urmează a se deplasa, treptat, spre păşunile înalte, prealpine şi alpine, ale Munţilor Bârgău şi Călimani.

Fiecare familie îşi gospodăreşte singură oile, pe care le hrăneşte cât mai bine înainte de a le mulge, separat, având ca scop obţinerea unei cantităţi cât mai mari de lapte, în funcţie de care va primi, în ordinea clasamentului înregistrat pe răboj, produsele de brânză, urdă şi unt sau de lapte în toamnele târzii, când se aleg boteiele şi are loc „spargerea stânei”, numită şi „alesul” sau „răscolul”.

Laptele muls de către fiecare familie se duce în găleţi de lemn la coliba baciului, unde începe operaţia măsurii, care se făcea înainte într-un vas special, tot din lemn, prin introducerea ţăncuşului de lemn, care era crestat şi însemnat pe răboj, în scriptele baciului, după care laptele se aduna în budaca mare de lemn.

După vechiul obicei de măsurare a laptelui cu ţăncuşul, rezultatul se trecea pe un răboj, care se despica, o parte a încrustărilor rămânând la stână în atenţia baciului, iar alta era dată proprietarului, care putea să fie unul singur, mai bogat. Cu vremea, oile s-au împuţinat, stâna se formează prin asocierea mai multor proprietari, laptele se cântăreşte, iar socoteala se ţine pe un act scris şi multiplicat pentru a fi înmânat proprietarilor de oi.

Acum se face primul caş dulce şi jântiţa, care sunt servite la ospăţul sărbătorii. La „Măsura Oilor”, cinstea oierilor este desăvârşită, nu se admit înşelăciuni şi vicleşuguri, care sunt considerate de rău augur şi aspru blamate de comunitate.

Preotul satului ţine slujba de sfinţire a stânei şi are loc cinstirea ciobanilor care aprind focul viu, după care se pregăteşte ospăţul.

În timp ce oile adunate în turma mare a stânei se odihnesc, pe pajiştea verde din vecinătatea stânei se întind pături, covoare, feţe de masă şi ştergare, pe care gospodinele aranjează merindele, special pregătite, iar bărbaţii încearcă băuturile, urmând ritualul ospăţului. La soare sau la umbra brazilor, cu crengi foşnitoare la adierea vântului, grupurile de săteni se aranjează pe familii, vecinătăţi, asociaţii sau prietenii, petrecând cu veselie şi cumpătare această sărbătoare pastorală, însoţită de ceteraşi cu cântece despre ciobani şi joc.

Pentru musafiri şi oficialităţi se întinde o masă comună, cu produsele proaspete ale stânei, dar şi cu mâncăruri special pregătite. Din meniu fac parte, de obicei: drobul de miel, ouăle roşii, sarmalele, tocăniţa şi friptura de miel, caşul dulce, balmoşul, jântiţa, cozonacii şi băuturile, nelipsind ginarsul, vinul, berea, sucurile şi cafeaua.

Vizualizat: 667 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?