Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Muzeul lui Gheorghe Sfîrnog şi povestea lemnului

Publicat: 15 decembrie 2019 - 22:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sovejeanul Gheorghe Sfîrnog, om trecut cu un an peste 80, este cunoscut pe toată valea Şuşiţei drept unul dintre cei mai iscusiţi meşteri tâmplari.

„De la 12 ani am luat rândeaua în mână şi nu am mai lăsta-o până acum doi-trei ani. Ultima lucrare la comandă a fost când mi-am făcut o pereche de cârje să mă pot mişca!”, ne-a declarat vestitul lucrător în lemn.  
Ospitalier, aşa cum sunt toţi vrâncenii, Gheorghe Sfîrnog ne-a invitat să-i vizităm... muzeul: atelierul de tâmplărie, cu bancurile şi mesele de lucru, cu fierăstraiele, dălţile, pietrele de polizor, coarbele lăsate sub lacăt. I-am privit sculele aşezate frumos, pe panou, la îndemână, semn că meşterul sovejean este un om aşezat, priceput şi care iubeşte ordinea. După felul cum sunt aranjate lucrurile îţi poţi da seama de firea omului.   

mester sfirnog 5_b

mester sfirnog 8_b

mester sfirnog 7_b

mester sfirnog 6_b

„Nu am învăţat şcoală, am fost în ucenicie!”
Gheorghe Sfîrnog îşi aminteşte de primii paşi făcuţi pentru îmblânzirea lemnului, de meşterii populari ai vremii de odinioară. „Eu nu am învăţat şcoală, am fost în ucenicie, aşa era pe atunci. Mai întâi, am intrat la un iscusit meseriaş de aici, din comună. Era unul Mazilu, meşter lemnar recunoscut şi respectat de oameni. Am început să dau cu rândeaua, pe urmă când am început să cunosc oleacă de meserie, m-au luat alţi meşteri în echipele lor şi mă plăteau că le plăcea cum lucram. Am fost apreciat că am dovedit pricepere şi bunăvoinţă de a învăţa. Făceam treabă toată ziua, lucram la plafoane, tocuri de uşi, începusem să croiesc materialul. Mai târziu, am trecut la fierăstrău, apoi la strungul cu pedală”, şi-a depănat din noianul de amintiri strânse într-o viaţă de om Gheorghe Sfîrnog.

„Am lucrat cu atenţie pentru că deştele le am întregi!”
Pe masa de lucru erau înşirate mai multe decoruri traforate, tipare, desene, şabloane, toate de parcă ar fi aşteptat să fie puse în operă. Folosise la croirea lemnului. „Lucram totul manual, dădem găuri cu coarba, pe atunci nu era bormaşina inventată. La ora când răsărea soarele eram în atelier şi până scăpăta nu plecam acasă. Tot timpul cămaşa mi-era transpirată. Am lucrat la circular, la abrict, am robotit mult la strung, la început a fost cu pedală. Uitaţi, deştele le am întregi, nu le-am pişcat, am lucrat cu atenţie foarte mare! Pe parcurs mi-am făcut maşină de tâmplărie, dar acum nu mă mai ţin puterile să continui munca”, a oftat meşterul vrâncean.           
Bătrânul lucrător în lemn este destul de mulţumit că are cui să-i transmită pe mai departe din secretele acestui străvechi meşteşug. „Am un singur băiat, vine iute din spate. A fost jandarm aici în Soveja, s-a pensionat şi acum îmi calcă pe urme. Unde nu se pricepe îi mai arăt eu. Nepotul nu-i aici, este marinar, tot timpu-i plecat pe albastrele cărări. Cu meseria asta de tâmplar este din ce în ce mai greu. În comună, nu prea mai sunt comenzi. S-a schimbat moda, noile construcţii cer termopane şi nu se mai face tâmplărie din lemn”, a explicat Gheorghe Sfîrnog.  

mester sfirnog 9_b

mester sfirnog 4_b

   mester sfirnog 3_b

„La staţiune, am reuşit să mă... hodinesc!”
Meşterul tâmplar a lucrat o vreme la pădure după lemn. A ridicat multe case în Soveja, în Dragosloveni şi Rucăreni, satele componente. A fost cu echipele de lemnari şi în Galaţi pentru a ridica tâmplăria la mai multe restaurante, hoteluri, aşezăminte şi construcţii de interes public.
În ultimii ani s-a angajat la Staţiunea turistică Soveja, la întreţinerea lemnăriei din hotelul Zboina şi din celelalte vile şi spaţii de cazare şi alimentaţie publică. „Am reuşit să mă hodinesc după o viaţă de muncă grea. Parcă mă aflam în... concediu; mai reparam o uşă, un lambriu... Am îmbătrânit şi am ieşit la pensie. Mi-au rămas amintirile unei meserii frumoase”, a rostit cu o uşoară nostalgie bătrânul meşter Gheorghe Sfîrnog.    

Un meşteşug care se stinge încet, încet  
La Soveja, meşteşugul prelucrării lemnului pare a se stinge încetul cu încetul. Foarte puţină lume mai pune preţ pe aşa ceva, pe frumuseţea tradiţiei noastre. Mai există împătimiţi care cunosc meseria, dar nu o mai practică, fie că sunt în vârstă, fie din lipsa comenzilor. Cu puţine excepţii, tineretul din ziua de azi nu este interesat să o înveţe, în vreme ce şcolile de profil s-au desfiinţat.
În ciuda acestor realităţi, comuna Soveja este dovada vie a existenţei unor generaţii de ţărani harnici şi isteţi care şi-au câştigat locul în civilizaţia românească cu tot tezaurul tradiţiei moştenite din bătrâni.

Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

mester sfirnog 2_b

mester sfirnog 1_b

Vizualizat: 2215 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?