Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MĂNĂSTIREA SOVEJA, ctitoria voievodală a „bunei păci!”

Publicat: 15 decembrie 2019 - 09:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ajunşi în comuna Soveja nu puteam să nu vizităm mănăstirea ctitorită de Matei Basarab, un loc cu dublă însemnătate. Aici este îngropat Simion Mehedinţi, părintele geografiei româneşti, născut pe aceste frumoase plaiuri şi tot aici, Alecu Russo, de la naşterea căruia s-au împlinit în primăvară 200 de ani, aflat în surghiun, a cules balada Mioriţa, varianta pusă în tipar de Vasile Alecsandri.

“Cine a înălţat munca până la iubire, acela a coborât raiul pe pământ” (Simion Mehedinţi)  

manastire soveja 6_b
Într-o atmosferă de taină am păşit sfioşi dincolo de zidurile de piatră ale voievodalei mănăstiri basarabene, ansamblu monahal zidit în formă dreptunghiulară, înconjurat de ziduri din piatră necioplită, de 2 m înălţime şi o jumătate de metru grosime.
De-a lungul existenţei sale, de aproape patru secole, Mănăstirea Soveja a avut parte de numeroase necazuri, fie cu celelalte aşezăminte monahale din împrejurimi pentru pământuri şi alte proprietăţi, fie din cauza acţiunilor de prădare tocmite de către cete de lotri venite "din ţarea leşească şi ungurească", fie din cauza incendiilor, războaielor sau a cutremurelor.

manastire soveja 7_b
manastire soveja 5_b
“Ziditu-s-a acest dumnezeiesc templu!”
Mai multe despre acest loc încărcat de istorie şi de religie ne povesteşte Ludmila Elena Ţuţui, referent cultural la Centrul Cultural „Simion Mehedinţi” din Soveja, cea care ne-a însoţit în vizitarea sfântului lăcaş. „Mai întâi să vă urez , bine aţi venit la Soveja, un loc scăldat de istorie, literatură, cultură şi tradiţie, un loc plin de solemnitate pe care, atât mănăstirea unde ne aflăm, cât şi mausoleul, ba chiar şi cimitirul nemţesc, au demonstrat de-a lungul timpului că pot să ne asigure această oază de linişte de care noi astăzi beneficiem. Mănăstirea Soveja a fost zidită de Matei Basarab între anii 1640-1645, ca semn al împăcării cu domnitorul Moldovei Vasile Lupu, motiv pentru care aceasta mai este cunoscută şi sub numele de , care înseamna . Iată ce mărturiseşte pisania veche săpată în piatră amplasată deasupra intrării în pronaosul bisericii din Mănăstirea Soveja: «Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu porunca şi cheltuiala preapăcătosului rob al lui Dumnezeu Ioan Matei Basarab şi Voievod a toată ţara Ungrovlahiei şi a soţiei noastre kneaghina Elena, s-a ridicat acest dumnezeiesc templu al Naşterii Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, afară din hotarele ţării noastre, în locul moldovenesc al Vrancei. Ziditu-s-a cu bunăvoinţa şi cu pogorământul Domnitorului moldovenesc Ioan Vasile Voievod, în anul facerii lumii 6153 (1645)»", ne-a declarat Ludmila Elena Ţuţui.

manastire soveja 4_b

manastire soveja 3_b

În surghiun, balada “Mioriţa”
Apoi s-a referit la "răzvrătitorul ordinei publice" Alecu Russo, cel care în anul 1846 era surghiunit la mănăstire vreme de cinci săptămâni, pentru unele aluzii nepotrivite făcute în piesa "Jignicerul Vadră sau Provincialul", jucată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi. Acesta era privegheat “zi şi noapte de către doi jandarmi destoinici şi nemitarnici”, ca să "se ţie la cea mai aspră opreală, fără a i se da de scris sau a primi scrisori, ci a se aşeza pe hrană de fasole şi pe canon de rugăciuni, spre a-şi veni de pocăinţă şi la ispăşirea păcatelor".
În timpul surghiunului, Alecu Russo a cules cea mai frumoasă epopee pastorală din lume - baladă populară "Mioriţa". „Scriitorul a descoperit şi înţeles caracterul oamenilor de aici, faptul că erau extrem de blânzi, de calzi şi primitori. Femeile au aflat că la mănăstire există închis un om deosebit şi au decis ca în fiecare zi să-i ofere de-ale gurii. Ele veneau recitând versuri despre Soveja. Într-o dimineaţă auzise balada cântată de o femeie din sat. Alecu Russo a rugat-o să reia cântecul şi în felul acesta a putut să înregistreze această capodoperă care ne reprezintă pe noi ca şi naţiune!”, ne spune Ludmila Elena Ţuţui.

manastire soveja 1_b

Simion Mehedinţi, „Spiritul Tutelar al Ţării Vrancei”!
Ne-am apropiat cu pioşenie de mormântul celui care a fost supranumit “părintele geografiei româneşti” aşezat spre veşnică odihnă lângă biserică. „Aici odihneşte şi Simion Mehedinţi, «întemeietorul geografiei române moderne», fiu al satului, spirit filozofic, format la şcoala lui Titu Maiorescu. Tatăl a slujit la biserica din sat, mama sa casnică a fost o femeie credincioasă. Savantul s-a stins din viaţă la 14 decembrie 1962, la Bucureşti, într-un anonimat total, la vârsta de 96 de ani, fiind îngropat la Cimitirul Bellu. După 10 ani, în 1972, a revenit aici ca urmare a testamentului în care ultima dorinţă a sa era să-i fie aduse rămăşiţele omeneşti lângă părinţii săi. Poate că nu este nimic întâmplător, dar şi colecţia de obiecte care i-au aparţinut marelui savant, supranumit şi «Spiritul Tutelar al Vrancei», au ajuns tot la Soveja, în centrul cultural care-i poartă numele. Astfel, cu sprijinul Societăţii de Geografie din România care ne-au pus la dispoziţie aceste obiecte reabilitate, ne putem bucura de tot ce a aparţinut marelui profesor. Sunt şi acum memorabile citatele din opera sa: «Pământul unei ţări şi amintirea celor ce s-au coborât în ţărâna mormintelor cârmuiesc traiul fiecărui neam, după cum albia unui râu îndreptează necurmat curgerea apelor lui»”, susţine referentul Centrului Cultural “Simion Mehedinţi” din Soveja.

Pâinea credinţei plămădită în vatra satului
Am părăsit incinta bisericii mănăstirii - “pâinea credinţei plămădită în vatra satului” - cu gândul la bunii şi străbunii noştri care au fost oameni cu mare cuviinţă în vorbe şi fapte, meditând la cât adevăr conţin cuvintele rostite în urmă cu peste un secol marele savant Simion Mehedinţi: “Cine a înălţat munca până la iubire, acela a coborât raiul pe pământ”.  

manastire soveja 2_b

Ludmila Ţuţui ne-a indicat movila de pământ din spatele nostru ca fiind locul în care Alecu Russo a cules balada Mioriţa, aflat în exil la mănăstirea din Soveja

 
Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI


Vizualizat: 1795 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?