Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

ÎNVÂRTITA DORULUI de la Vaideeni nu a fost oprită nici de potop. GALERIE FOTO

Publicat: 02 octombrie 2018 - 02:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De o jumătate de secol, Festivalul de folclor păstoresc „Învârtita Dorului” se derulează pe parcursul week-end-ului de dinaintea sărbătorii Sânzienelor (Drăgaica). Anul acesta, o viitură cum nu s-a mai văzut a pus o clipă sub semnul întrebării tocmai ediţia jubiliară a Învârtitei Dorului, dar localnicii din Vaideeni, judeţul Vâlcea, au reuşit în timp record să se pregătească de sărbătoarea cea mare!

Pentru un ziarist asemenea evenimente sunt un prilej de a cerceta mai adânc viaţa locului, de a pătrunde, dincolo de festivismul firesc, Realitatea, Oamenii, Viaţa lor de dincolo de sărbătoare, surprinsă într-un zâmbet sau într-o lacrimă ştearsă cu colţul maramei. Aşa mi-a fost dat să-i văd îmbrăţişaţi pe actualul primar cu cel de dinaintea lui, ambii fiind fii ai locului, ciobani din tată în fiu. Primăria se ridică mândră, ca o piramidă, iar pe platoul din faţa ei se pot vedea cum se adună sutele de participanţi la festival. Peste 30 de formaţii din zece judeţe, dar şi din Republica Moldova. Doar suntem în Centenarul Marii Uniri! Mi-am luat aparatul foto şi reportofonul şi am coborât printre oamenii îmbrăcaţi în portul popular ciobănesc.

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Mai mult decât un festival folcloric
Ungureni, jinari, polovrăgeni, novăceni, ciorani, mărginaşi şi mai ştiu eu de pe unde, aproape fiecare regăsindu-se şi în peisajul local al Vaideenilor. Localitate încropită de ciobanii care şi-au găsit aici loc de păşunat. Aşa s-a născut satul acesta din ciobani la început de drum, de care lumea spunea că sunt vai de ei. Legenda spune că aşa s-a născut şi numele comunei din sintagma „vai de ei”. Iar pe 21 iunie, cu doar 48 de ore înainte de a începe sărbătoarea Învârtitei Dorului, parcă toată apa din cer a căzut odată. Imaginile cu maşinile plutind pe uliţa principală, chiar pe locul unde stăteau acum formaţiile îmbrăcate în port popular, au făcut înconjurul televiziunilor naţionale şi nu numai. Primăria, ajutată de Consiliul Judeţean şi de forţele ISU, împreună cu localnicii, au reuşit să îndepărteze urmele dezastrului care a provocat pagube de 800.000 lei.
Sărbătoarea propriu-zisă ţine două zile, sâmbăta şi duminica, cele mai apropiate de Sânziene. Anul acesta s-a nimerit ca duminica festivalului să fie chiar în ziua de Sânziene!

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Frumuseţea portului popular aduce împreună bunicii cu nepoţii
E aşa de reconfortant să simţi româneşte, încât noi ne tot ferim să mai fim patrioţi. De aceea ne pizmuim şi aruncăm unii în alţii cu zoaie ca şi cum ar fi firesc să ne urâm. Dar atunci când revii în sat, printre oamenii vii, legaţi de glie cu viaţa şi moartea deopotrivă, nu poţi să nu simţi româneşte. Rădăcinile te prind şi simţi cum faci parte din peisaj. Mi-am propus să nu scriu prea mult, să vă las pradă unor imagini trăite de ziarist prin lentilele aparatului de fotografiat. Adevărate poveşti, spuse într-o fracţiune de timp cât ai clipi. Am surprins o bunică cu nepoata ei, fiecare în parte privind viaţa ca pe o binefacere, ca pe un dar.

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Tristeţea şi bucuria se împletesc firesc cu nostalgia, ca atunci când lianele îmbrăţişează copacii. Copiii în port popular privind spre cer, fete frumoase încinse cu brâul popular făcânduşi un selfie pentru veşnicie, alături de cuvântarea dezastruasă a ministrului Apelor şi Pădurilor înainte de hora ce pregăteşte alaiul de purces la drumul spre scena unde cu toţii vor împlini destinul semicentenar al Învârtitei Dorului.
Fluieraşii din Polovragi mi-au atras atenţia prin seninătatea privirii lor, ca şi alte formaţii, unele încropite ad-hoc cu acest prilej minunat. Orice ar fi este mult prea puţin pentru a completa cât de cât trăirea.

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

La Muzeul Fundaţiei Vaideeni m-am întâlnit cu „Moştenitorii”
Simpla pronunţie a titulaturii ONG-ului Asociaţia Culturală „Moştenitorii” te duce cumva cu gândul la filmul „Nemuritorii” şi instant îmi vin în minte cuvintele cântecului îngropaţilor până la gât din filmul celebrului regizor şi actor român, Sergiu Nicolaescu: „Lasă, lasă, că ajungem noi acasă!” Aici, în faţa muzeului nesupravegheat de nimeni, i-am întâlnit pe tinerii moştenitori. Fiecare din cei zece membri fiind un fiu al satului cu treabă la Capitală. Unii doctori chirurgi, alţii etnografi, specializaţi şi în dezvoltare rurală, IT-işti, economişti sau profesori, s-au adunat cu scopul de a păstra vii, peste vremi, obiceiurile sau casele care povestesc cel mai bine trecutul. Tinereţea lor e un motiv să privim cu încredere viitorul. Ei sunt aici, legaţi de trecut dar cu viitorul la braţ, ca într-un joc frumos de-a cercul. Simona Dumitrescu (pasionată de fotografia veche, alb-negru şi sepia), preşedinta asociaţiei, alături de Raluca Popa, a iniţiat acum aproape zece ani această acţiune de suflet. Au derulat acţiuni frumoase, cum ar fi Povestea Caselor Albastre din Vaideeni, un proiect fotografic. Apoi au umblat cu „săculeţul” (traista ciobanului) de Vaideeni prin lume. Chiar minunat mi s-a părut proiectul „Povestea Cămăşilor cu Suflet”. Am participat alături de ei la un tur al caselor pe uliţa Popeştilor. Aşa am putut auzi poveşti de viaţă unice. La Casa Soldatului care nu s-a mai întors de la război, dar nu a putut fi confirmat nici decedat, acolo unde tânăra soţie l-a aşteptat până s-a dus şi ea la cele veşnice, se puteau încă măsura lacrimile pe ştergare. Dincolo, la casa familiei, denumită şi a Sânzienelor, am putut vedea Steagul României din perioada Regelui Mihai 1, steag care purta anul 1947, ultimul pentru Monarhia românească. La casa familiei {tef, o casă cu pridvor înalt, pe beci, cu accente olteneşti din partea de nord, îmbinate cu simplitatea caselor din Mărginimea Sibiului, am auzit povestea preotului Boţocan, venit de peste munţi, care şi-a ridicat casa lângă biserică unindu-şi destinele tot cu o fată de preot. Iar finalul acestei călătorii prin timp ne-a dus la Casa Păstorului, acolo unde era şi o expoziţie de fotografie veche din zona Vaideenilor.

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_b

Cu povestea unor oameni care nu mai sunt de mult timp, abia ghicită din spatele fotografiilor regozate atent. Pentru că fotografiile atunci erau o sărbătoare, un adevărat eveniment iar oamenii se concentrau asupra obiectivului lăsând liber privitorilor să treacă prin viaţa lor cu gândul. Aşa am făcut şi eu. M-am bucurat de turul acesta ca de o călătorie în timp. M-am uitat la tinerii iniţiatori şi m-au bucurat ochii lor sinceri, inimile lor darnice, dar şi mintea lor ageră. Apoi am trecut prin fotografii ca printr-un film alb-negru mut. În timp ce unul dintre membrii asociaţiei doinea dintr-un fluier, fetele priveau cerul iar băieţii se simţeau cumva pătrunşi de spiritul păstorului care în anii ’70 a părăsit casa unde stră-străbunicii lui au pus temelia de piatră de var aşezată cu nisip şi stropită cu apă. Temelii care, conform unor afirmaţii ale localnicilor, la Casa Jinarului, nu au putut fi demolate cu nici o unealtă. Cam aşa se întrevede şi temelia aşezată de aceşti tineri fii ai satului prin Asociaţia Culturală „Moştenitorii”.
Duminica de Sânziene am încheiat-o după ce am vizitat bâlciul şi festivalul în sine. Festival care era transmis la TVR, acolo unde nu se simţea mirosul puternic de mâl şi nici iarba tăvălită de torenţii care au adus prăpădul cu doar câteva zile înaintea festivalului. Cam aşa e şi viaţa, ştergem durerile şi ne tot ridicăm să zâmbim a fericire.

Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului_bClick pe poza pentru galerie!

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 1214 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?