Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În curând, PAULA VALS, prin Asociaţia Tradiţional Moesis, va lansa PLĂCINTA DOBROGEANĂ!

Publicat: 12 august 2018 - 01:59
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

Produsul care dăinuie de sute de ani va fi înregistrat pe sistemul european de calitate Indicaţie Geografică Protejată!

La începutul lunii mai, am trecut în revistă Târgul Internaţional ExpoAgroUtil, de la Constanţa, eveniment aflat la cea de-a XXVI-a ediţie. În spaţiul rezervat produselor tradiţionale, nu am putut să nu remarc, asemenea miilor, de vizitatori, de altfel, avizaţi, standul Grupului de Firme Angelo, destul de bine reprezentat prin exponatele sale, oferind celor prezenţi o gamă variată de produse unice şi cu adevărat... „angelice”!  
La loc de cinste tronau, atrăgând privirile celor prezenţi, produsele atestate de Ministerul Agriculturii în număr de şase: cozonacul Comoara Măcinului, zacusca, tocana de legume, gemul de prune, dulceaţa de cireşe şi dulceaţa de vişine, toate înmănuncheate sub brandul Moesis by Angelo.
Alături, era prezentat un alt produs renumit al regiunii - şi anume plăcinta dobrogeană - de care managerul Grupului de Firme Angelo, dna Paula Vals, este foarte mândră.

placinta dobrogeana_1_b

Două luni mai târziu, cu prilejul celei de-a patra ediţie a Simpozionului Internaţional privind Orobanche cumana Wallr în cultura de floarea-soarelui, produsele Grupului de Firme Angelo erau prezente la evenimentul de câmp desfăşurat în Centrul de testare din comuna constănţeană Fântânele. Cei peste 200 de participanţi din străinătate, în frunte cu dr. Vladimir Miklic, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Floarea-Soarelui, au apreciat sortimentele şi dulciurile naturale şi sănătoase ale brandului deja consacrat Moesis by Angelo, dar în mod deosebit plăcinta dobrogeană.    

Un produs cu tradiţie multiseculară, nelipsit de la mesele festive
”Am rămas uimit de tradiţia dobrogeană, prin legătura multiseculară transmisă din generaţie în generaţie în care a doua zi după nuntă, mireasa pregătea pentru musafiri plăcinta dobrogeană. Ce emoţii o fi avut tânara noră; dacă era de-a locului, din Dobrogea cunoştea destul de bine tradiţia culinară! Dar aşa cum am aflat la degustarea delicioasei plăcinte şi tinerele mirese din alte zone ale României, a doua zi după nuntă trebuia să pregătească plăcinta dobrogeană. Ce încercare! Aşa se păstrează familia tradiţională locală, din generaţie în generaţie”, a precizat Vasile Caburgan, fotoreporter pensionar, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
„Pe lângă cele şase produse tradiţionale care au primit certificatele de atestare, mai avem în intenţie să depunem la comisia de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale întreaga documentaţie pentru înregistrarea renumitei plăcinte dobrogene, un produs cu notorietate în Dobrogea, dar cu recunoaştere la nivelul României. Dorim ca acest produs să fie recunoscut şi protejat la nivel european pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Astfel, grupul aplicant care va înregistra la Comisia Europeană produsul este Asociaţia Tradiţional Moesis, care şi-a propus să certifice şi să promoveze produsele alimentare pe schemele de calităţi europene, să contribuie la garantarea calităţii, a reputaţiei şi a autenticităţii produselor sale de pe piaţă, să sprijine producerea şi promovarea produselor alimentare tradiţionale şi ecologice, precum şi a produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti”, ne-a declarat Paula Vals, liderul Asociaţiei Tradiţional Moesis.

placinta dobrogeana_paula vals_b
În continuare, Pasula Vals, cea care a ridicat tradiţia, rafinamentul şi inspiraţia la rangul de artă culinară, a susţinut că în Dobrogea plăcinta cu tradiţie de sute de ani nu lipseşte niciodată de pe masa de Anul Nou (cu răvaşe, sau măcar cu o monedă ascunsă pentru norocoşii anului ce vine) şi nici de pe cea Duminicii Lăsatului sec de brânză, taman înainte de începutul Postului Mare.

File din istoria unei plăcinte
Am căutat să aflăm câteva file din povestea acestui produs emblematic pentru Dobrogea – regiunea ce  reprezintă un areal geografic plin de istorie, tradiţie şi multiculturalitate.
Cu mai bine de trei secole în urmă, era la mare cinste a fi plăcintar în Ţările Române. Mărturie stau stihurile vremii: "Halal, zău, de cine ştie! Să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească".
Mai mult, în vremea fanarioţilor exista o urare printre aceştia: "Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahio megolas plaţintaris" ("Mai mare să te văd, să ajungi mare plăcintar în Ţara Românească").
De asemenea, în schiţa lui Costache Negruzzi, "Istoria unei plăcinte", (1847) ce poveşteşte o anecdotă de pe la “1821, după spargerea eteriştilor”, vestitele bunătăţi la tavă devin peşcheşuri, instrumente ale corupţiei pentru obţinerea unor înalte dregătorii la Curtea Domnească. Aşa că “norodul grămădit” la poarta boierului cânta: “Cu iaurt şi gugoşele,/Te făcuşi vornic, mişele!”

O reţetă de peste un secol şi jumătate
Vasile Stere din comuna din Văcăreni, judeţul Tulcea, în vârstă de 75 de ani, ne-a declarat că soţia sa, Maricica, ca şi cumnata sa stabilită în Vatra Dornei, la casa căreia localnicii se îngrămădesc când ştiu că miroase a plăcintă, prepară o ... dobrogeană nemaipomenită.
„Ştiu reţeta de la bunica, dacă trăia avea acum peste 120 de ani. Reţeta cred că are mai bine de 150 de ani şi s-a transmis din generaţie în generaţie. Foaia se face fără drojdie; se pune doar un pic de sare un pic de ulei, făină şi se lasă la zvântat. Aşa spunem noi! O aşezăm pe nişte feţe de masă curate şi o lăsăm numai să se zvinte un pic; nu să se usuce!  Şi după aia punem pe jumătate de foaie brânză şi venim să acoperim cu jumătatea cealaltă, o încreţim şi facem plăcintă creaţă. Asta-i plăcinta dobrogeană!”, ne-a declarat Maricica Stere.

placinta dobrogeana_vasile stere_b
Gospodina, în vârstă de 70 de ani, a continuat susţinând că se poate folosit brânză de vacă proaspătă, dar se poate face şi cu brînză sărată pentru a merge la bere.
„Eu mai nou, acum, pun un pic de praf de copt în brânză şi o bag la cuptor. Bine, la plăcinta asta merg cam 10 - 12 ouă, dar tava să fie cam mărişoară şi deasupra pun smântână. De obicei, pentru oamenii cu afecţiuni, plăcinta se face cu ulei acuma, dar părinţii şi bunicii noştri foloseau untură. Şi să ştiţi că şi eu o fac tot cu untură, cu toate că suntem bolnavi”, ne-a mărturisit Maricica Stere.    
“Miresele dobrogene cunoşteau destul de bine reţeta, de vreme ce, aşa cum cerea obiceiul, imediat după nuntă trebuia să demonstreze invitaţilor că ştiu să facă şi întindă cea mai subţire foaie de plăcintă”, a ţinut să adauge Vasile Stere.

„Eram opt copii şi ne trecea foamea cu plăcintă!”
„Ce pot să pot să vă spun? Când eram eu copil, părinţii mei făceau plăcintă dobrogeană, cu foi subţiri, cu brânză şi o puneau la cuptor. Foaia se face manual; coca se întinde cu o vergea din lemn de vreo 2 -2,5 cm grosime şi lungă de aproape 1 m. Puneau brânză ca umplutură; cea mai bună este brânza de oaie.

placinta dobrogeana_niculae cristea_b
De asemenea, brânza de vacă dacă este proaspătă se dă un praf de sare; dacă se foloseşte brânză de oaie sărată, soţia mea o amestecă cu urdă proaspătă şi o întinde pe foaie. Ţin minte că părinţii mei făceau de două trei ori pe săptămână plăcintă dobrogeană, o puneau la păstrat şi ne-o dădeau la masă. Eram opt copii şi ne trecea foamea cu o bucată de plăcintă dobrogreană!”, ne-a declarat Niculae Cristea, din comuna tulceană Topolog.

Foaia face diferenţa
„Foaia de plăcintă face diferenţa, e clar! Faţă de celelalte plăcinte existente pe piaţa de profil, este foarte subţire, întinsă manual, aluatul este destul de simplu, făcut din făină, apă, oţet, puţin untdelemn şi sare. Se porţionează în cantităţi foarte mici, iar foile trebuie să fie întinse. Dar, micul secret al plăcintei dobrogene care o face atât de gustoasă constă în baterea unui ou cu o cană de iaurt sau de smântână la care se adaugă şi puţină sare. Amestecul se aşează peste aluatul care a stat 30 de minute la cuptor, apoi tava se introduce încă 10 minute la cuptor, la acelaşi foc mediu”, ne-a declarat Paula Vals.

placinta dobrogeana_2_b
Plăcinta este specifică dobrogenilor, indiferent de etnie; reţeta a fost transmisă din generaţie în generaţie, se făcea la toate sărbătorilor şi la ocaziile deosebite. Atunci când existau musafiri, plăcinta dobrogeană era nelipsită de pe masă.

Plăcinta dobrogeană, în procedură de înregistrare intracomunitară
Aşadar, în curând, plăcinta dobrogeană va primi recunoaşterea şi protecţia la nivel european pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Paşii şi procedura de urmat sunt cuprinse în Regulamentul UE 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare şi Ordinul nr. 1762 /2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, a Procedurii de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional.

Nouă produse româneşti înregistrate sau în procedură de evaluare pe sisteme de calitate europene
La această dată, potrivit MADR, România are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): ”Magiun de prune Topoloveni”, ”Salam de Sibiu”, ”Novac afumat din Ţara Bârsei” şi produsul ”Telemea de Ibăneşti” înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).
Prin aceasta se rotunjeşte lista produselor depuse pentru dobândirea protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată, astfel că România are în prezent alături de cele deja înregistrate, încă cinci produse în stadiul de evaluare: ”Cârnaţi de Pleşcoi”, ”Caşcaval de Săveni”, ”Scrumbie de Dunăre afumată”,  ”Telemea de Sibiu”  şi „Salată cu icre de ştiucă de Tulcea”.

Vizualizat: 675 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?