Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

În curând, PLĂCINTA DOBROGEANĂ va fi atestată ca produs tradiţional sub brandul Moesis by Angelo

Publicat: 12 august 2018 - 01:59
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii mai, am trecut în revistă Târgul Internaţional ExpoAgroUtil, de la Constanţa, eveniment aflat la cea de-a XXVI-a ediţie. În spaţiul rezervat produselor tradiţionale, nu am putut să nu remarc, asemenea sutelor de vizitatori, de altfel, avizaţi, standul Grupului de Firme Angelo, destul de bine reprezentat prin exponatele sale, oferind celor prezenţi o gamă variată de produse unice şi cu adevărat... „angelice”!

La loc de cinste tronau, atrăgând privirile celor prezenţi, produsele atestate de Ministerul Agriculturii în număr de şase: cozonacul Comoara Măcinului, zacusca, tocana de legume, gemul de prune, dulceaţa de cireşe şi dulceaţa de vişine, toate înmănuncheate sub brandul Moesis by Angelo.
Alături, era prezentat un alt produs tradiţional - plăcinta dobrogeană - de care managerul Grupului Angelo, dna Paula Vals, cea care a ridicat tradiţia, rafinamentul şi inspiraţia la rangul de artă culinară, este foarte mândră.  

placinta dobrogeana_1_b

Două luni mai târziu, cu prilejul celei de-a patra ediţie a Simpozionului Internaţional privind Orobanche cumana Wallr în cultura de floarea-soarelui, produsele Grupului de Firme Angelo erau prezente la evenimentul de câmp desfăşurat în Centrul de testare din comuna constănţeană Fântânele. Cei peste 200 de participanţi din străinătate, în frunte cu dr. Vladimir Miklic, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Floarea-Soarelui, au apreciat sortimentele şi dulciurile naturale şi sănătoase ale brandului Moesis by Angelo, dar în mod deosebit plăcinta dobrogeană.    

placinta dobrogeana_paula vals_b

Un produs tradiţional, nelipsit de la mesele festive
„Aşa cum v-am mai declarat publicaţiilor Dvs, pe lângă cele şase produse tradiţionale care au primit certificatele de atestare, mai avem în intenţie să depunem la comisia de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale întreaga documentaţie pentru evaluare în vederea atestării şi alte produse, între care plăcinta dobrogeană. În toată Dobrogea este cunoscută plăcinta dobrogeană. De sute de ani, ea se face aici, are tradiţie. Este un produs culinar nelipsit la mesele festive, la toate sărbătorile, începând de la lăsatul secului în fiecare post, până la fiecare sărbătoare mare a creştinătăţii”, ne-a declarat Paula Vals.      

Am căutat să aflăm câteva file din povestea acestui produs emblematic pentru Dobrogea - regiunea ce  reprezintă un areal geografic plin de istorie, tradiţie şi multiculturalitate.

O reţetă de peste un secol şi jumătate

placinta dobrogeana_vasile stere_b
Vasile Stere din comuna din Văcăreni, judeţul Tulcea, în vârstă de 75 de ani, ne-a declarat că soţia sa, Maricica, ca şi cumnata stabilită în Vatra Dornei, la casa căreia localnicii se îngrămădesc când ştiu că miroase a plăcintă, prepară o ... dobrogeană nemaipomenită.
„Ştiu reţeta de la bunica, dacă trăia avea acum peste 120 de ani. Reţeta cred că are mai bine de 150 de ani şi s-a transmis din generaţie în generaţie. Foaia se face fără drojdie; se pune doar un pic de sare un pic de ulei, făină şi se lasă la zvântat. Aşa spunem noi! O aşezăm pe nişte feţe de masă curate şi o lăsăm numai să se zvinte un pic; nu să se usuce!  Şi după aia punem pe jumătate de foaie brânză şi venim să acoperim cu jumătatea cealaltă, o încreţim şi facem plăcintă creaţă. Asta-i plăcinta dobrogeană!”, ne-a declarat Maricica Stere.
Gospodina, în vârstă de 70 de ani, a continuat susţinând că se poate folosit brânză de vacă proaspătă, dar se poate face şi cu brînză sărată pentru a merge la bere.
„Eu mai nou, acum, pun un pic de praf de copt în brânză şi o bag la cuptor. Bine, la plăcinta asta merg cam 10 - 12 ouă, dar tava să fie cam mărişoară şi deasupra pun smântână. De obicei, pentru oamenii cu afecţiuni, plăcinta se face cu ulei acuma, dar părinţii şi bunicii noştri foloseau untură. Şi să ştiţi că şi eu o fac tot cu untură, cu toate că suntem bolnavi”, ne-a mărturisit Maricica Stere.    
“Miresele dobrogene cunoşteau destul de bine reţeta, de vreme ce, aşa cum cerea obiceiul, imediat după nuntă trebuia să demonstreze invitaţilor că ştiu să facă şi întindă cea mai subţire foaie de plăcintă”, a ţinut să adauge Vasile Stere.

„Eram opt copii şi ne trecea foamea cu plăcintă!”
„Ce pot să pot să vă spun? Când eram eu copil, părinţii mei făceau plăcintă dobrogeană, cu foi subţiri, cu brânză şi o puneau la cuptor. Foaia se face manual; coca se întinde cu o vergea din lemn de vreo 2 -2,5 cm grosime şi lungă de aproape 1 m. Puneau brânză ca umplutură; cea mai bună este brânza de oaie.

placinta dobrogeana_niculae cristea_b
De asemenea, brânza de vacă dacă este proaspătă se dă un praf de sare; dacă se foloseşte brânză de oaie sărată, soţia mea o amestecă cu urdă proaspătă şi o întinde pe foaie.
Ţin minte că părinţii mei făceau de două trei ori pe săptămână plăcintă dobrogeană, o puneau la păstrat şi ne-o dădeau la masă. Eram opt copii şi ne trecea foamea cu o bucată de plăcintă dobrogreană!”, ne-a declarat Niculae Cristea, din comuna tulceană Topolog.

Foaia face diferenţa

placinta dobrogeana_2_b
„Foaia de plăcintă face diferenţa, e clar! Faţă de celelalte plăcinte existente pe piaţa de profil, este foarte subţire, întinsă manual, aluatul este destul de simplu, făcut din făină, apă, oţet, puţin untdelemn şi sare. Se porţionează în cantităţi foarte mici, iar foile trebuie să fie întinse”, ne-a declarat Paula Vals.

Plăcinta dobrogeană este specifică dobrogenilor, indiferent de etnie. A fost transmisă din generaţie în generaţie, se făcea la toate sărbătorilor şi la ocaziile deosebite. Atunci când existau musafiri, plăcinta dobrogeană era nelipsită de pe masă.

Aşadar, în curând, plăcinta dobrogeană va fi atestată ca produs tradiţional sub brandul Moesis by Angelo.

Vizualizat: 124 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?