Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

“FUM ÎMPACHETAT ÎN CARNE” - o afacere de succes

Publicat: 09 ianuarie 2019 - 17:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ca o formă de reacţie la produsele din carne obţinute în sistem industrializat, pe care le găsim în supermarketuri, şi în condiţiile în care consumatorii manifestă o atracţie tot mai accentuată faţă de alimentele obţinute în cantităţi mai mici şi după reţete tradiţionale, în judeţul Iaşi a crescut numărul producătorilor care răspund acestor cerinţe de nişă.
Una dintre unităţile de producţie care, practic, în ultimul an, a cunoscut o dezvoltare deosebită atât din perspectiva diversificării gamei de produse, cât şi a extinderii reţelei de beneficiari, este Fabrica de Fum Iaşi.

Bazele afacerii ieşene, coordonată de către Marius Lungu, soţia sa Liliana-Cristina Lungu şi fratele acesteia, Paul Gabriel Ioan, au fost puse în urmă cu aproximativ doi ani. Marius Lungu, care timp de 20 de ani a fost bucătar în mari restaurante din zonă, nemulţumit de faptul că nu prea mai găsea preparate din carne cu gustul de altădată, a decis să obţină singur astfel de produse tradiţionale. Ideea i-a fost repede împărtăşită de soţie şi amândoi l-au convins pe fratele Lilianei, care avea experienţă de aproximativ 20 de ani în domeniul vânzărilor, să devină director de vânzări în unitatea nou înfiinţată.

 Fabrica de fum_b

În căutarea gustului de altădată
”În ultimii ani, începusem să lucrez mai mult pe evenimente - nunţi, botezuri, manifestări corporatiste -, iar principala problemă era aceea că nu găseam afumături gustoase. Majoritatea produselor aveau cam acelaşi gust şi erau mai mult pe bază de fiertură ori de fum lichid, ceea ce nu conferă gustul pe care cei cu mai multă experienţă de viaţă l-ar recunoaşte imediat ca fiind tradiţional. Am căutat soluţii. Practic, am început să produc în sistem individual ceea ce lipsea din piaţă. Întâi am produs într-un cuptor gastronomic, în urmă cu vreo 6-7 ani. Produsele erau foarte bune şi uşor-uşor a crescut numărul solicitărilor. Am ajuns chiar şi la 3-4 evenimente pe noapte, pentru care noi pregăteam meniul”, îşi amintea Marius Lungu.
În urmă cu aproximativ doi ani, a decis să treacă la o altă etapă şi să dezvolte o afacere de familie, dar nu erau hotărâţi asupra segmentului de investiţie. “Am luat în calcul mai multe variante, respectiv restaurant, catering sau unitate de producţie. Până la urmă, după mai multe consultări, am decis să investim în fabrica de preparate din carne. În toată această perioadă, am reuşit să experimentez şi unele reţete proprii de afumături, care astăzi se bucură de un real succes”, povestea iniţiatorul afacerii.

Fabrica de fum_b

O afacere de familie bine închegată
În total, la Fabrica de Fum Iaşi lucrează patru persoane, fiind vorba despre o afacere de familie. Aşa cum se recomandă, atunci când o firmă se înfiinţează de către mai mulţi parteneri, încă de la început s-a stabilit clar rolul fiecăruia. ”Cred că aceasta este cea mai bună soluţie, pentru a dezvolta armonios ideile şi afacerea. Cumnatul meu, Marius Lungu, este profesionist pe partea de producţie şi este responsabil pe acest segment. Sora mea, Liliana-Cristina Lungu, se ocupă de contabilitate, dar şi de aprovizionarea cu materia primă şi, atunci când este nevoie, de zona de obţinere a preparatelor şi de menţinerea curăţeniei. Sora cumnatului, Iulia Gheorghiu, este directorul economic al societăţii. Eu, având expertiză pe segmentul de vânzări, am în sarcină relaţiile cu beneficiarii şi promovarea produselor, inclusiv a culturii preparatelor cu gustul de altădată. Fiind o afacere de familie, desigur că ne implicăm şi în alte activităţi decât cele de bază, precum, în cazul meu, etichetarea şi ambalarea. Trebuie să fim permanent preocupaţi ca produsele să fie pregătite la timp şi de calitate, pentru a pleca spre beneficiari”, explica Paul Gabriel IOAN.

Fabrica de fum_b

Investiţie iniţială de aproximativ 40.000 euro
Întreaga investiţie a fost realizată din fonduri proprii şi din credite, amenajarea fabricii şi probele de producţie realizându-se într-o perioadă de aproximativ şase luni de zile. ”Practic, unitatea a fost înfiinţată în luna martie 2017, iar primele produse de probă au fost obţinute în luna august 2017. Ştiu că atunci am scos piept afumat de porc şi cotlet afumat de porc, fiind cu toţii extraordinar de emoţionaţi, încântaţi şi încrezători. A urmat pastrama afumată de porc, cu o poveste a sa, în sensul că am schimbat de vreo trei ori reţeta, până când am obţinut ceea ce doream, adică o pastramă adevărată, cu gustul pe care îl ştiam din copilărie. Ulterior, am mai obţinut muşchiuleţul Montana, ceafa afumată şi slăninuţa de porc afumată. Toată cheltuiala iniţială a fost de aproximativ 40.000 de euro, iar din încasări, în acest an de funcţionare, am mai investit aproximativ 30.000 de euro”, spunea Marius Lungu.

Noi produse pe linia de fabricaţie
În prezent, gama de produse include 11 preparate, primelor produse adăugându-li-se scăricica afumată, scăricica marinată, ciolan de porc etc. Luna decembrie 2018 este considerată o adevărată lună a cadourilor, producătorii ieşeni oferindu-le consumatorilor şi oferindu-şi lor înşişi bucuria realizării unui nou produs, de astă dată pe segmentul afumături din carne de pasăre. ”Primul produs afumat din carne de pasăre este pieptul de curcan. Urmează ca, în anul 2019, să introducem pe linia de fabricaţie noi produse, respectiv piept şi pulpe afumate din carne de pui, jumătăţi de pui afumat. Practic, diversificarea producţiei reprezintă o principală direcţie de acţiune şi de investiţii pentru următorul an. Pe lângă diversificarea produselor din carne de porc şi pasăre, avem în vedere obţinerea produselor pe bază de carne de oaie şi de carne tocată, respectiv cârnaţi, tobă şi salamuri. Tot în anul 2019, ne propunem să venim cu noutăţi şi pe linia atestării ca produse tradiţionale a unora dintre sortimentele noastre”, puncta Marius Lungu.
Desfacerea produselor se realizează sub două forme, respectiv vrac şi vidate. ”A trebuit să adăugăm şi produsele vidate, atât din dorinţa de a răspunde cerinţelor beneficiarilor, cât şi din raţiuni tehnice. Mai exact, dacă termenul de păstrare a produselor vrac este de aproximativ două săptămâni, în cazul produselor vidate termenul de păstrare poate ajunge şi la şase săptămâni, ceea ce îi ajută pe cei care călătoresc sau care vor să le trimită produse cu gust de acasă celor dragi şi aflaţi în străinătate”, explica directorul de vânzări al Fabricii de fum Iaşi.

Fabrica de fum_b

Povestea unui slogan ingenios
Aspectele care îi diferenţiază pe aceşti producători pe piaţa locală a produselor din carne ţin de faptul că materia primă - carnea - provine din România, în urma unor testări repetate şi amănunţite, ingredientele pentru baiţ şi pentru condimentare sunt combinate manual, iar fumul pentru afumare este din lemn. Fiecare produs afumat are gustul său specific, provenit inclusiv din amestecul de ierburi şi de condimente utilizat în reţetele proprii. ”Nu folosim decât fum rezultat în urma arderii lemnului, excluzând fumul lichid sau fumul din câmp electrostatic. Fiind în zonă cu mult cireş, am ales acest lemn, deoarece permite inclusiv aromarea preparatelor. Nouă ne place să spunem că împachetăm fum în ambalaje de carne. Este un fel de slogan pe care, cu mândrie, ni l-am ales şi pe care vrem să îl respectăm în continuare. De asemenea, nu folosim potenţatori de gust sau de culoare. De aceea, după un timp scurt de la scoaterea din ambalaj, produsele vidate vor căpăta o altă culoare. Este normal, în cazul produselor naturale”, explica Marius Lungu.

Fiecare preparat are aroma lui
Gustul îl obţin cu ajutorul condimentelor. Mixtura o realizează după reţete proprii. Este important, de exemplu, faptul că nu folosesc pastă sau lichid de usturoi, ci usturoiul adevărat, pe care îl strâng din grădinile lor şi pe care îl curăţă la mână. “Condimentele pe care le utilizăm se combină foarte bine cu textura cărnii şi cu suculenţa fiecărui preparat, conferindu-i o aromă distinctă. Deci, afumăturile pe care le producem niciodată nu vor avea toate aceeaşi aromă. De exemplu, cimbru şi usturoi pentru pastrama afumată; ienupăr şi usturoi pentru pieptul de porc afumat; chimen pentru ceafa de porc; coriandru şi ienibahar pentru slăninuţa afumată - sunt arome distincte, pentru fiecare preparat. Pregătim totul manual şi vrem să continuăm să producem alimente pe care le pot servi şi copiii, fără teama că ar fi ceva nesănătos”, ne asigura Marius Lungu.
Deoarece orientarea producţiei către noi sortimente, precum cârnaţii şi salamurile, presupune investiţii în utilaje, producătorii ieşeni s-au pregătit să concureze în START-UP NATION 2019, spre a atrage sumele necesare realizării proiectului într-un timp mai scurt decât dacă ar aştepta acumularea de fonduri în urma livrărilor. Legat de piaţă, noul obiectiv al Fabricii de Fum Iaşi este acela de a se apropia mai mult de consumatori, intenţionându-se prezenţa în supermarketuri, în spaţiile special amenajate pentru marfa producătorilor autohtoni.

Fabrica de fum_b

Marius Lungu: “Pentru noi, investiţia totală a însemnat mult, deoarece a fost vorba despre toate economiile familiei noastre şi de un credit angajat de soţia mea. Riscul şi investiţia fiind în ceva folositor şi bun, iată, ne aduc acum satisfacţia unor reuşite frumoase, pe care vrem să le continuăm”.

Fabrica de fum_b

Paul Gabriel IOAN: “Drumul atestării tradiţionale nu a fost uşor, dar nici nu a fost de neparcurs. Trebuie să ai un proces tehnologic foarte clar, pe care să îl traduci în cuvinte şi să îl pui în pagină după anumite rigori”.


TREI PRODUSE TRADIŢIONALE ATESTATE
Chiar din primul an de activitate, una dintre dorinţele producătorilor ieşeni de la Fabrica de Fum a fost aceea de a atesta anumite preparate ca produse tradiţionale. Astfel, au pornit pe drumul alcătuirii dosarelor pentru atestare, la sugestia şi cu sprijinul Gicăi Neamţu, proprietara firmei Pofta Focului-Bârnova, Iaşi, şi autoarea primelor două produse tradiţionale atestate, pe care, în luna august 2017, le-a dobândit judeţul Iaşi, potrivit noii legislaţii. Primele trei produse pe care le-au ales din gama proprie sunt, de altfel, cele mai recente trei produse tradiţionale atestate, dintre cele 15 produse la care, astăzi, a ajuns judeţul Iaşi. ”Primul nostru client a fost Meat Concept, care avea două magazine în Iaşi. Ulterior, a mai apărut un magazin în această reţea, într-un supermarket din Iaşi, iar noi am dezvoltat colaborare şi cu lanţul La Băcănie şi îmi amintesc de succesul produselor, în mod special de remarcile că au gustul acela, românesc. Doamna Gica Neamţu, care avea experienţă încă de atunci când a atestat acele prime două produse ale Iaşiului, zacusca de vinete şi dulceaţa de nuci verzi, a apreciat valoarea produselor noastre şi ne-a sfătuit să încercăm să le atestăm ca produse tradiţionale. Ne-am gândit că, în mod deosebit pentru mentalul consumatorului, că este bine să ascultăm de sfatul domniei sale şi am ales ceafa de porc afumată şi coaptă, pastrama de porc coaptă şi slăninuţa afumată”, povestea Paul Gabriel Ioan.
Au reuşit să întocmească dosarele, inclusiv cu ajutorul Gicăi Neamţu şi al lui Gabriel Hoha şi al echipei de la DAJ Iaşi, iar una dintre marile bucurii din anul 2018 le este recenta obţinere a atestatelor de produse tradiţionale pentru cele trei preparate. “Mai avem în pregătire încă două sortimente de produse tradiţionale atestate. Ideea este că, în cazul produselor tradiţionale atestate producţia maximă pe zi nu trebuie să depăşească 300 de kilograme. Capacitatea noastră de producţie este de 500 de kilograme. Astfel, vom alege două produse care ne vor permite încadrarea în aceşti parametri. Încă studiem, dar la începutul anului 2019 vom decide şi vom demara un nou proces al atestării”, menţiona Paul Gabriel Ioan.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 1140 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?