Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Bunătăţi DIN INIMA DOBROGEI (I)

Publicat: 04 august 2018 - 19:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dobrogea este un areal plin de istorie, tradiţie şi multiculturalitate. Această realitate s-a manifestat din plin şi la Târgul Internaţional ExpoAgroUtil 2018 - Constanţa, desfăşurat la începutul lunii mai a.c., în care sectorul produselor tradiţionale a fost destul de bine reprezentat.

produs traditional atestat_b

Încă de la intrarea în spaţiul expoziţional am remarcat prezenţa „Ţăranilor Dobrogeni”. Înfiinţată în urmă cu doi ani, Asociaţia „Ţăranii Dobrogeni” asigură suport profesionist fermierilor şi antreprenorilor agricoli din Dobrogea, promovându-i prin participarea la târguri de profil şi chiar prin intermediul platformei online de pe pagina de facebook a asociaţiei, unde „Ţăranii Dobrogeni” reprezintă o numeroasă comunitate virtuală, cu aproape 100.000 de membri.

Paula Vals_b

Tradiţie şi inspiraţie într-o formă... angelică!
Standul Grupului de firme Angelo, excelent amenajat şi structurat, a oferit o gamă variată de sortimente cu adevărat... angelice! De departe, vedetele standului au fost cele şase produse atestate de Ministerul Agriculturii: cozonacul Comoara Măcinului, zacusca, tocana de legume, gemul de prune, dulceaţa de cireşe şi dulceaţa de vişine, traditionala "Plăcintă Dobrogeană", toate sub brandul Moesis by Angelo. „Suntem prezenţi în târg în primul rând pentru a fi cunoscuţi mai mult decât suntem în momentul de faţă, pentru a promova produsele, pentru a informa şi obişnui consumatorul să cumpere de la noi produse sănătoase, tradiţionale. Avem o diversitate semnificativă de marfă, începând cu produsele tradiţionale care au primit recunoaşterea oficială şi completând cu multe altele în curs de atestare sau naturale..., din inima Dobrogei”, ne-a declarat Paula Vals, managerul Grupului Angelo, care a ridicat tradiţia şi inspiraţia la rangul de artă în domeniu.
„De curând am venit din Barcelona de la un târg foarte mare - Alimentaria, un eveniment etalon pe plan internaţional, unde au expus peste trei mii de producători din domeniul alimentar şi agricol. A fost un succes, consumatorii români ce locuiesc în Spania, nostalgici după produsele tradiţionale româneşti, au apreciat exponatele noastre sub noul brand Moesis by Angelo”, a susţinut cea care este şi vicepreşedintele Federaţiei Producătorilor Tradiţionali din România. Din această poziţie, Paula Vals vrea să-i încurajeze „pe toţi ceilalţi producători să facă proiecte pe fonduri europene, să-şi dezvolte afacerea, pentru că până la urmă industria alimentară este una dintre cele mai importante industrii, astfel încât să devenim o piaţă de producţie, nu neapărat de consum şi de import”.
„Tot timpul venim cu ceva nou, avem produse în curs de atestare şi pe scheme de calitate, şi pe produse tradiţionale, ne-am dezvoltat şi pe partea de ambalaje. Avem planuri mari, dar le vom discuta după ce le implementăm”, a concluzionat Paula Vals, care timp de un sfert de secol s-a impus prin eleganţă, frumuseţe şi bun gust pe piaţa de profil din România.

Dumitru Barbu_b

„Aurul mov” de la Nufărul
Apoi am poposit la standul cu lavandă, unde sunt oferite: uleiuri, apă de lavandă, săculeţe cu flori, sare de baie, odorizante pentru autoturisme. Uleiul de lavandă este vândut în sticle de un litru, de jumătate sau de capacitate mai mică, în flacoane. Preţurile sunt aliniate cu cele de pe piaţa de profil.
Stăm de vorbă cu Dumitru Barbu, de la Nufărul, judeţul Tulcea. Asociat cu un prieten, a înfiinţat în urmă cu trei ani două hectare de lavandă. După perioada de reconversie, acum este primul an de producţie bio. Cultura a înflorit în luna iunie. „Suntem la început şi ne trebuie promovare; nu prea am avut timp să o facem, ne-am ocupat de producţie. Noi ne-am orientat îndeosebi spre uleiul de lavandă; avem instalaţie de distilare, pentru că la suprafaţa pe care o cultivăm, musai îţi trebuie aşa ceva. Ca randament, obţinem cam 40 litri de ulei la hectar”, ne-a declarat producătorul tulcean.

50.000 de euro: investiţie cu parfum de lavandă
Investiţia pentru înfiinţarea culturii a costat în jur de 15.000 de euro, iar costurile s-au ridicat odată cu achiziţionarea distilăriei, pentru care au plătit încă 30.000 de euro.
O şarjă de producţie durează o oră; picură până la trei litri de ulei, în funcţie de calitatea plantelor şi de momentul recoltării.
La început materialul săditor a fost procurat din Franţa. Acum butaşii îi produc în fermă şi pot fi comercializaţi. Cultura este amplasată undeva, pe şoseaua Tulcea - Murighiol, unde-i amenajat un punct de desfacere a produselor din lavandă.
Afacerea este una de tip familial, în care lucrează în devălmăşie familiile... reunite.
Dumitru Barbu ne-a declarat că „Intenţionăm să mai venim pe piaţă şi cu alte două produse din lavandă: săpun şi cremă. Ideea de a cultiva lavandă s-a născut în urma unei excursii în Franţa; m-a impresionat câmpul plin cu «aurul mov». Francezii au o întreagă industrie, au şi preţuri mai bune. Nici nu ştim cum să ajungem pe piaţa externă, poate printr-o asociere a mai multor cultivatori. Am discutat să ne organizăm într-o structură locală, apoi cu reprezentare naţională; e destul de greu începutul, toată lumea merge pe cont propriu”.

Claudia si Mircea Burcea_b

„Ferma la Maci” a strâns căpşunarii din România
M-am apropiat de „Ferma la Maci” din comuna constănţeană Ciocârlia, promovată prin sloganul: „Aproape de natură şi de gustul copilăriei”. „În momentul acesta, doar ne prezentăm. Avem în nomenclatorul de fabricaţie 35 de sortimente de conserve, nectaruri, zascuscă, suc de roşii, dulceţuri. Acum am adus doar câteva mostre de prezentare. Dacă vreţi, sparanghelul este vedeta la acest târg, e din producţia proprie”, ne-a declarat Claudia Burcea, care împreună cu Mircea, soţul ei, administrează „Ferma la Maci”. Am observat expuse răsaduri de legume şi stoloni de căpşuni.
„De aproape o lună, am reuşit de am înfiinţat Asociaţia Naţională a Producătorilor de Căpşuni ROMCĂPŞUNI, la care aşteptăm să adere toţi cultivatorii. Deocamdată, s-au înscris circa o sută ce deţin aproximativ o mie de hectare cultivate cu fructele roşii, sănătoase şi aromate”, au susţinut cu bucurie soţii Burcea.
În urmă cu câţiva ani, Claudia şi Mircea Burcea au cumpărat un teren de câteva hectare cultivat cu porumb şi au amenajat pe el ferma legumicolă şi căpşunăria. Iniţial au cultivat căpşuni în sistem convenţional, dar au înfiinţat o plantaţie în suprafaţă de 7.000 mp cu tehnologie hidroponică, pe substrat nutritiv. În luna mai aşteptau să se coacă primele „şarje” şi să le scoată pe piaţă la un preţ bun, cam 15 lei/kg la en gros.
Suprafaţa cultivată cu legume de câmp este de 5,5 ha. Răsadurile de tomate, ardei, vinete şi alte specii de legume le produc ei într-un spaţiu protejat.

O afacere de peste 200.000 euro
În acest an, în „Ferma La Maci”, va fi pusă în funcţiune o microunitate de procesare, care va produce primele cantităţi de dulceaţă de vişine şi de nuci verzi! Businessul soţilor Burcea este în al cincilea an de producţie, s-a dezvoltat numai din resurse financiare proprii, valoarea investiţiilor depăşind 200.000 de euro.

Ionita Stefan_b

Constănţenii se întind la... caşcavalul afumat!
Ştefan Ioniţă, producător tradiţional atestat de Ministerul Agriculturii, a venit din comuna argeşeană Brădet, satul Brăduleţ. Oferea spre vânzare un sortiment variat de brânzeturi şi produse din carne. „Am adus caşcaval afumat produs tradiţional, aşa cum fac ciobanii la noi, realizat în gospodăria proprie, cu cheaguri naturale. Produsul a participat la Săptămâna Verde de la Berlin, ediţia de anul acesta, iar în urmă cu trei ani a fost prezentat în standul României la Festivalul de la Paris”, a susţinut argeşeanul.
Iată reţeta de lucru prezentată de producător: „Se face din lapte de vacă amestecat cu lapte de oaie, cu cheag de miel sau cheag făcut de mine din produse naturale. Caşul trebuie lăsat la maturat trei-patru zile, după care se începe prelucrarea lui. Un kilogram de caşcaval este realizat din aproximativ 11-13 litri de lapte, după cum este procentul de grăsime”.

Creşte miei pentru IndAgra
În vitrina frigorifică erau expuse: caşcaval de Brădetu, caş din lapte de capră afumat şi caş din lapte de vacă afumat (25 lei/kg), brânză de burduf - 30 lei/kg, telemea din lapte de capră, cârnaţi afumaţi, muşchi, ceafă, până şi ţuică de Brădet. „După cum vedeţi, constănţenii se înghesuie să guste şi să cumpere din produsele mele. Sunt de casă, realizate în gospodărie manual, sunt atestate montan sau tradiţional. Trudesc împreună cu soţia, iar din când în când ne mai ajută o nepoată împreună cu soţul ei”, a explicat producătorul din Brăduleţ.
Ştefan Ioniţă creşte 15 vaci, 60 de oi, 15-20 porci, 300 păsări, plus mieii de la oi, pe care-i ţine până în toamnă când îi va duce la IndAgra sub formă de preparate tradiţionale.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 397 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?