Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Devălmăşia, ordinea de dinainte de orice ordine

Publicat: 24 septembrie 2018 - 23:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Proprietatea obştească nu este o formă de comunism, ci mai degrabă prima manifestare a societăţilor pe acţiuni. În zona de nord a judeţului Gorj, cetele de moşneni au deţinut de-a lungul secolelor munţii, pe care i-au exploatat, dar i-au şi păzit. Pe baza acestui tip de proprietate s-au constituit şi băncile populare, iar Banca Gilortul, din Novaci, a fost prima entitate de acest gen care a cumpărat şi pământ. „Viitorul pentru sate” se bazează şi pe acest trecut!

În documentările noastre am avut o „descindere” la actualul sediu al Obştii Banca Gilortul, obşte care administrează 1.200 hectare cu păduri şi peste 2.500 hectare de păşuni în golul alpin. Preşedintele Obştii Banca Gilortul, Gheorghe Fîrlan, care este preşedinte şi la Obştea Rădeiu, este un moşnean cu state vechi. Membrii obştii au acte de peste 450 de ani care le atestă apartenenţa în aceste locuri frumoase!

Gheorghe Fîrlan_b

Dumitru Brezulescu, iniţiatorul Băncii Gilortul şi cel mai reprezentativ fiu al locului
Gheorghe Fîrlan ne-a povestit despre Dumitru Brezulescu, omul care a făcut posibilă dezvoltarea zonei prin implicare şi realizarea acestei bănci populare pe scheletul obştii. În fapt, ideea băncilor populare, care să-i ajute pe ţărani să cumpere pământ, utilaje şi alte acareturi, i-a aparţinut marelui om politic Spiru Haret. Cel care a pus bazele şi a organizat învăţământul românesc. Brezulescu avea să atragă atenţia încă din perioada când era elev la Liceul Traian, când la 10 mai 1900 a ţinut o conferinţă în Bucureşti cu titlul „Privire generală asupra Istoriei României”, despre care presa vremii a scris „Publicul electrizat a izbucnit în urale nesfârşite şi multe inimi au bătut înfiorate de focul patriotismului ce izvora din cuvintele sale inspirate”, iar Carol I l-a felicitat şi i-a înmânat un premiu constând în 40 de cărţi! Lucrarea lui de licenţă la absolvirea Facultăţii de Drept a avut ca temă „Contribuţiuni la studiul proprietăţii în devălmăşie a munţilor noştri - o pagină din chestiunea ţărănească”. O lucrare care avea să atragă atenţia marelui istoric şi savant român, Nicolae Iorga, dar şi distinsului om politic Spiru Haret, care au comentat-o şi au elogiat-o. Acestă primă ediţie a apărut în 1905 la Editura Socec.

Proprietatea obşteascăClick pe poza pentru galerie!
Ei bine, acest om a reuşit să dezvolte comunitatea novăceană prin coagularea forţelor locale, şi nu numai, în proiectul Băncii Populare Gilortul, demarat pe 13 ianuarie 1902 cu un capital subscris de 72 lei şi cu 26 de membri. La început cancelaria şcolii a fost primul sediu al Băncii Populare „Gilortul”.
Între anii 1906-1908 Banca Gilortul avea să cumpere moşia boierilor cu suma de 400.500 lei. I.G. Duca, colegul de facultate al lui Dumitru Brezulescu, care era pe atunci director general al Casei Centrale a Băncilor Populare, avea să-l sprijine în obţinerea acestei proprietăţi. Moşie care avea să fie apoi împărţită localnicilor la preţuri de şase ori mai mici decât preţul pieţei şi pe o perioadă de zece ani. Circa 1.000 de localnici au fost astfel împroprietăriţi, inclusiv cei din Novaci străini, urmaşi ai ciobanilor veniţi din Mărginimea Sibiului pentru arendarea păşunilor. Localitatea era, şi încă este, despărţită în două de Râul Gilort, iar în partea din stânga Gilortului au adăstat străinii, în timp ce partea din dreapta, locuită de urmaşii moşnenilor, se numea Novaci români.
Istoria e interesantă şi am spicuit câte ceva din ea. Din păcate, Dumitru Brezulescu a murit de tânăr, la 37 de ani, în anul 1916. Clădirea primăriei este fostul sediu al Băncii Populare Gilortul, iar localitatea i-a dăruit un bust acolo în 1936, la 20 de ani de la dispariţia sa!

Obştea Banca - Gilortul a fost deschizătoare de drumuri şi în turism
În 1929 s-a înfiinţat primul oficiu de turism în Novaci şi erau construite şase vile la Rânca, cu 20 de camere pentru închiriat. Nu vă povestesc că obştea nu a reuşit să recupereze întru totul bunurile care i-au aparţinut, pentru că, din păcate, actuala clasă politică a folosit jumătăţile de măsură când a venit vorba de retrocedări. Fosta cabană a partidului de la Rânca a fost una dintre proprietăţile Băncii Populare „Gilortul”, însă obştenii au reuşit să preia circa 600 ha cu păduri din zona staţiunii Rânca.
Gheorghe Fîrlan spune că obştile nu au acces la PNDR. {i totuşi au făcut stâne pe banii lor. Stâne pe care le închiriază ciobanilor pentru o activitate cât mai bună. Am înţeles că arenda plătită de crescătorii de animale este de 1.200 lei/ha. Păşunile lor au în majoritate agromediu şi primesc şi plăţi pentru zonă defavorizată. Mai grav e cu fondul forestier, spre care le-a fost blocat accesul de surparea drumului forestier acum peste patru ani. Drum care aparţine statului, deşi statul nu mai are decât 9% proprietate din cele 12.000 ha cu pădure. Din păcate, drumul a rămas prins ca mijloc fix la RAP Romsilva şi ei, ca obşte, nu îl pot repara. În schimb, plătesc către regie pentru pază şi servicii forestiere în fiecare an, ceea ce îi va aduce în sapă de lemn dacă nu reuşesc să scoată bani din exploatarea acestui fond forestier. Gheorghe Fîrlan s-a mai plâns şi de taxele pe care sunt nevoiţi să le plătească organizaţiei Situl Natura 2000.
Acum au în derulare un proiect cu parcuri eoliene montate pe golul alpin, împreună cu o firmă, şi Gheorghe Fîrlan speră că vor începe lucrările. Au încercat şi investiţii în microhidrocentrale, dar în anul 2014 când a plouat cu 1.000 litri/mp, proiectul a fost luat de apele Gilortului, odată cu drumul forestier pomenit anterior.

Obştile actuale încearcă să păstreze vie proprietatea în devălmăşie a munţilor
La Obştea Banca - Gilortul sunt peste 1.200 de obşteni înscrişi în registru. Unitatea de măsură a proprietăţilor de acest fel este întregul. Întregul fiind o măsură variabilă în funcţie de obşteni. De exemplu, în Obştea Rădeiu, suprafaţa este împărţită în 1.580 întregi. Obştile încă se judecă pe tot soiul de speţe cu primăria, cu statul român şi cu alte entităţi în tot felul de litigii de proprietate, drepturi patrimoniale etc. Obştile sunt societăţi non profit şi toate veniturile le împart membrilor lor. Asta după ce se scad cheltuielile, bineînţeles! Toate aceste obşti au un consiliu de administraţie, o comisie de cenzori şi un preşedinte. Trebuie să spun că şi familia mea are 9 întregi şi jumătate în Muntele Cărbunele şi în mare ştiu toate discuţiile despre aceste entităţi, şi de bine, dar şi de mai puţin bine. Dincolo de toate controversele, se simte totuşi un nou început al proprietăţii în devălmăşie, drept luat doar de comunişti, deşi această formă de proprietate a existat cu mult înainte, obştile de moşneni fiind pomenite şi de părintele istoriei, Herodot!


PUTEREA COOPERAŢIEI LA 31 DECEMBRIE 1938
În documentările noastre din localitatea Novaci, pe parcursul iniţiativei „Viitor pentru sate” am avut ocazia să ne facem o imagine a proprietăţii obşteşti. Din discuţiile cu Gheorghe Fîrlan, preşedintele Obştii Banca Gilortul şi al Obştii Rădeiu (peste 2.500 ha de gol alpin şi fond forestier pe raza judeţelor Gorj, Vâlcea, Sibiu şi Alba), am identificat principalele probleme care le afectează activităţile. Am reţinut şi câteva chestiuni aproape anecdotice despre care relatăm aici, dar şi în monografia inedită care se va edita la finalul acţiunii „Viitor pentru sate”, care s-a derulat în zona montană a judeţelor Gorj şi Vâlcea.
Dar, aşa cum spuneam, într-o broşură a Băncii Populare - Gilortul, am găsit o pagină care ar trebui să vă dea de gândit. La finele anului 1938, în România, existau 4.500 de bănci populare (cu 975.000 membri), cu un „capital social vărsat deplin” în valoare de 1.854 milioane lei, dar şi cu fonduri de rezervă de 2 miliarde lei, iar la capitolul împrumuturi acordate ţăranilor, nivelul era de 4.311 milioane lei.
Cât privea sectorul Cooperativelor de Producţie şi Consum, se poate vedea că înainte de intrarea în Al Doilea Război Mondial, românii constituiseră 1.450 de asemenea cooperative cu 150.000 membri. Sunt şi cifre de genul a 142 milioane de lei capital social vărsat deplin, dar şi mărfuri date către ţărani pe credit în valoare de 240 milioane de lei. Chiar şi fondul forestier avea forme de organizare cooperatiste, în număr de 250, cu 30.000 membri. Deci, cooperativa nu e o invenţie comunistă, comunist e doar modul de a cooperativiza ţăranii cu forţa!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)

Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 399 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?