Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cooperativele se nasc greu şi trăiesc în chin

Publicat: 03 mai 2017 - 14:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În localitatea Gheorghe Doja, din Ialomiţa, pepenarii şi legumicultorii s-au unit în trei cooperative. Acum vom vorbi de cea mai tânără dintre ele, Cooperativa Legume Ialomiţa, în care cinci persoane juridice s-au adunat pentru a vinde împreună spre piaţa de retail.

În Gheorghe Doja, din fântâna lui Ceauşescu, acum sunt udaţi pepenii cooperativelor capitaliste. Localnicii spun că Nicolae Ceauşescu a făcut prima lui vizită de lucru din cariera sa de şef al statului tocmai aici. În Gheorghe Doja - loc binecuvântat cu pământ roditor şi oameni harnici. Dar tot aici a făcut-o şi pe ultima, cel puţin în ţară. O parte din membrii cooperatori sunt „copiii lui” (născuţi în perioada decretului de interzicere a avorturilor) şi îşi aduc aminte cum îi luau de la şcoală, cu cravate de pionier înşurubate la gât, ca să-l aştepte cu flori şi pancarte pe nea Nicu tocmai la fântâna care îi poartă şi acum numele. Acolo unde era un loc pentru aterizarea elicopterului.

Cooperativele se nasc greu şi trăiesc în chinClick pe poza pentru galerie!
Dar dacă atunci cooperativele deveniseră un bau-bau pentru ţăranii români, iată că nevoia de a vinde împreună i-a unit pe pepenarii din localitatea ialomiţeană din nou în cooperative. Acum sunt trei cooperative închegate. Una are şi depozit cu atmosferă controlată şi terminale pentru camioane. E vorba de Cooperativa Gheorghe Doja. Celelalte au demarate planuri pentru construirea depozitelor. Fără accesarea de fonduri europene. Asta pentru că legea mai mult încurcă asocierea cooperatistă. „Ar fi trebuit o măsură în PNDR dedicată special cooperativelor. Fără a le pune în concurenţă cu alte entităţi”, spune Nicu Paraschiv, preşedintele cooperativei.
Cooperativa Legume Ialomiţa are contract cu retailerii Carrefour, Auchan, Lidl şi Metro.

Cooperativa a demarat altoirea răsadurilor în regie proprie
Pentru că o parte din pepenii pe care îi cultivă nu prea sunt produşi de firmele de profil. Cum ar fi răsadurile de pepeni verzi fără seminţe. Un răsad care se dezvoltă greu, aproape chinuit, dar produsele obţinute sunt vândute bine. Apoi au extins şi altoiesc cam tot ceea ce pun în câmp. Circa 50.000 de fire care vor face pepeni roşii, pepeni roşii cu miez galben. {i chiar pepenii roşii fără seminţe în pulpă sunt altoiţi de familia Cicerone Posea (pun pepeni pe 18,5 ha). Nicu Paraschiv, preşedintele cooperativei, avea peste 200.000 de răsaduri altoite. Împreună cu familia lucrează 25 ha cu pepeni. O parte din răsaduri sunt pentru membrii cooperativei. Reuşesc să scoată răsadul altoit la un preţ de 1,8 lei/plantă faţă de 2,4 lei/plantă cât ar fi dacă l-ar cumpăra de la firmele specializate. În anii viitori speră să altoiască toate plantele care vor fi cultivate de membrii cooperativei. Cele care pot fi altoite. Pepenii altoiţi dau producţii de peste 90 t/ha, pe când cei nealtoiţi nu trec de 60-70 tone. În plus, pepenii altoiţi sunt mult mai rezistenţi la dăunători şi boli. Cei care au monocultură sunt nevoiţi să folosească doar pepeni altoiţi.

Tinerii din cooperativă folosesc tehnologii inovative
Atât tânărul de 29 ani, Andrei Boitoş (mai vechea noastră cunoştinţă care „A adus logistca şi traficul în câmpul cu pepeni”), cât şi cel de-al cincilea membru al cooperativei, Cătălin Nedelcu (care este mai tânăr cu un an decât Andrei Boitoş) sunt deschişi la inovare. Nedelcu are aproape 5 ha cu pepeni, pe când ceilalţi patru membri au fiecare în jurul cifrei de 20 ha cu pepeni per căciulă. Pepeni care sunt foarte căutaţi de bucureşteni pentru gust şi savoare. Savoare care este legată strict de ţărâna din localitatea Gheorghe Doja. Deci un brand consacrat deja. Dar Andrei Boitoş vrea ca pepenii lui să fie şi mai roşii, şi mai dulci, dar şi mai rezistenţi. Aşa că foloseşte Blackjack de la Aectra, care face diferenţa. Iar fertilizarea o face cu gunoi de pasăre, dar şi cu fertilizanţi echilibraţi cu microelemente. De la Timac (Eurofertil top 51) , de la Ghesaf (fertilizant echilibrat 15-15-15), şi de la Azomureş (14-14-14 cu Sulf şi Magneziu). Are pregătite mai multe variante pentru a-şi stabili pe viitor cea mai viabilă tehnologie. Inclusiv utilajele de întins folia, liniile de picurare şi fertilizarea le-au construit în cooperare. Decât să fi cumpărat cu circa 12.000 euro, au reuşit să le construiasă ei cu puţin peste 6.000 de lei. Tot felul de soluţii pentru eficientizare la care sunt nevoiţi să recurgă în lipsa unei legi clare, cu norme de aplicare flexibile. Ar fi multe de spus după un dialog cu aceşti oameni muncitori şi responsabili. Deloc cum îi cam consideră autorităţile. Cooperativele şi asocierea sunt necesare, dar statul nu e capabil să dinamizeze aceste iniţiative private, pentru că legiferează dintr-un turn de fildeş!

 

LEGISLAŢIE ÎN CIUDA ASOCIERII
Am stat de vorbă, pe rând, cu membrii Cooperativei Legume Ialomiţa (cea mai tânără asociere din zonă). Fiecare membru al cooperativei a tras câte un semnal de alarmă privind legislaţia, parcă făcută în ciuda asocierii. Vasile Rotaru (49 ani, iniţiator şi al primelor două cooperative din zonă), care este şi consilier local la Primăria Gheorghe Doja, alături de preşedintele cooperativei Nicu Paraschiv (49 ani, şi el iniţiator în primele două cooperative) au scos în evidenţă mai ales problemele cu zilierii. „Am ajuns să trecem în registru şi membri familiei, deşi noi ne ajutăm între noi de când ne ştim, fără bani. Asta pentru că amenzile date de ITM sunt mari şi drastice. Practic, plătim impozit fără să plătim rudele, că aşa e la noi. Dar nimeni nu a ţinut cont atunci când a legiferat”, a subliniat şi Cicerone Posea, un alt membru al cooperativei, care a trecut de la specialitatea finanţe-bănci, la altoitul răsadurilor de pepeni.

 


COOPERATIVA TREBUIE SĂ FIE BA FITOFARMACIE, BA PRESTATOR DE SERVICII
S-au lovit de mari probleme şi la achiziţia de inputuri. Li s-a cerut acreditare de... fitofarmacie şi construirea de depozite specifice. Deşi cooperativa este doar un intermediar pentru membri ei. Un intermediar pus în imposibilitatea de a achiziţiona legal aceste inputuri agricole. Chiar dacă ei nu fac o activitate comercială, ci doar trebuie să refactureze către cele cinci societăţi care sunt asociate în cooperativă. Dacă erau persoane fizice era altceva. „E ca şi când statul ne îndeamnă să ocolim legea!”, remarcă tânărul Andrei Boitoş, cel care a fost ghidul meu în acest periplu din fermă în fermă. Chiar dacă era duminică, toată lumea muncea. Agricultura nu cunoaşte sărbătorile, aici fiecare zi bună de lucru e importantă.
„Am vrut să cumpărăm utilaje în comun, dar am fi nevoiţi să punem şi pământul în cooperativă, altfel suntem obligaţi să plătim către cooperativă prestări de servicii. O anomalie cât Casa Poporului!”, spune Vasile Rotaru cu oarecare supărare „pe cei care fac legile în ţărişoara asta”. Nici zilierii nu-i pot lua pe cooperativă, deşi în felul acesta ar avea un singur registru de completat şi posibilitatea de a-i ţine toată ziua la muncă. Aşa se face că sunt derutaţi de legislaţie, dar mai ales de modul de acţiune al celor cu drept de control care îi calcă pe rând şi cu prea multă rigiditate, aplicând legile doar în litera lor, fără a căuta modalităţi de a aduce în faţă spiritul legilor. Ei vor să respecte legea, dar uneori legile sunt anacronice şi imposibil de aplicat la bază.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017

Vizualizat: 795 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?