Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Au rămas legați de glie

Publicat: 26 februarie 2017 - 21:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tinerii din comuna doljeană Desa nu au plecat în străinătate. Aici se pare că viitorul va salva până și capra vecinului, iar interesul comun va triumfa. Mai ales că o tânără fiică a comunei, care lucrează și ea 40 de ari de culturi în spațiu protejat, a devenit manager de proiecte europene și le va face consătenilor ei proiectele gratis. Comisionul va exista doar în cazul unui succes! 

Daniela Florentina Călinoiu a crescut prin piețe. Așa a absolvit și Facultatea de Științe Economice la Târgu Jiu. Pentru că acolo era de dimineața până seara. Vindea legumele și citea cursurile.

comuna doljeană DesaClick pe poza pentru galerie!

Drumul spre propriile proiecte
Apoi a absolvit un master în management organizațional și resurse umane. O vreme, chiar în perioada masterului, a lucrat într-o firmă de contabilitate din București. E o întreagă poveste aici. Dar ”ața” a chemat-o acasă. S-a angajat la o fabrică de confecții în Calafat, iar în paralel a continuat să-și ajute părinții în solar și la vânzarea produselor agricole. Ba a mai absolvit și o școală de asistente medicale.
Tot ea și-a convins părinții să lucreze printr-un integrator care le preia marfa de la poartă în baza unui contract ferm. Acesta le aduce și inputurile și apoi împreună stabilesc structura de producție. Integratorul trimite specialiști care să supravegheze principalele lucrări în solar. Mai ales tratamentele și modul de fertilizare, pentru ca legumele să se încadreze în cerințele magazinului Metro Cash and Carry. Câștigau mai bine când vindeau direct, dar nu-și socoteau munca, care însemna mult timp petrecut departe de casă, de multe ori în condiții de pribegie. De altfel, Daniela și-a cunoscut și soacra, dar și viitorul soț în piață. A fost și ceva bun în asta. Apoi au venit pe lume cei doi copii ai ei.
Am făcut acest preambul ca să înțelegeți cum un om, unul cu mult suflet, poate muta și munții din loc atunci când vrea.

Consultanță gratuită, comision de reușită
Când a văzut câte greșeli i s-au făcut la un proiect european, Daniela a hotârât să devină ea cea care să scrie proiecte. Cu atenție și responsabilitate. Așa a ajuns și expert accesare fonduri europene la SC Structural Euro Fond & Training.
Și a venit cu o ofertă către consătenii săi, care au mare nevoie de investiții cu sprijin european pentru a se dezvolta. Demers prin care le va scrie proiectele fără să le ia vreun ban înainte. Doar un comision de reușită. Ba mai mult, îi va califica în meseria de legumicultor, organizând cursuri loco. Ceea ce a stârnit un real interes, mai ales că mulți fermieri o întrebau și înainte cum și ce să facă.
Apoi a chemat și revista Ferma să-i fie aproape în demersurile sale. Așa am ajuns la Desa, pe un viscol mai domol și o ninsoare nu prea abundentă, la un astfel de simpozion. În locul unde am încercat să vorbesc în principal despre asociere și avantajele economice ale acesteia. De remarcat a fost faptul că primarul, aflat la primul mandat, a fost alături de inițiativa Danielei Florentina Călinoiu. Din păcate, sala ar fi fost mult prea mică dacă fermierii ar fi venit cu toții, așa că s-a mers pe cei mai de seamă dintre ei, care să ducă mesajul și celorlalți.
Discuțiile au fost constructive și speranța licărea dincolo de “tunelul” îndoielilor. Constituirea într-o asociație tip cooperativă sau grup de producători le pare totuși complicată. „Pentru că suntem români”, spune un fermier, zâmbind complice. Atunci când le-am prezentat câteva modele de asociere care funcționează, situația s-a schimbat. Au devenit brusc mai interesați iar perspectiva interesului comun, fără ca vestita capră a vecinului să dea colțul, a început să prindă contur. Chiar am pus un rămășag cu fermierii prezenți. Sper să se adune și să încerce împreună, cu un alt... Moș Ion Roată (scriu textul chiar de Ziua Micii Uniri). Sper să fie de bun augur!
Din păcate, vânzarea lasă de dorit. Iar ardeiul gras de Desa, legumă predominantă acolo, e vândut sub brandul “Poiana Mare”.

3.000 de legumicultori din 5.000 de locuitori
Primarul Gabriel Bădoiu este de partea fermierilor, știe că e greu să îi adune în asociații sau cooperative. A încercat în 2012, când era viceprimar. Când a venit vorba de cotizații, au fugit cu toții. Dar o cooperativă care să elimine în timp intermediarii e singura soluție pentru ca legumicultorii să vadă binele. „Din păcate, sărăcia îi face să fie reticenți, chiar răi, și asta din pesimism. Sper să vadă măcar acum că paharul are și o jumătate plină”.
Comuna Desa are 3.000 de legumicultori, la o populație de aproape 5.000 locuitori. Au la grădinița cea nouă nu mai puțin de 220 de copii. Ceea ce îi dă speranțe primarului să investească în viitor.
Ca suprafață de teren arabil, comuna Desa are peste 7.000 ha și nici un latifundiar. Cel mai înstărit fermier deține în jur de 40 ha de teren arabil. Principalele specii de cultură folosite sunt grâul (peste 1.000 ha) și porumbul (1.300 ha). În rest, se cultivă floarea-soarelui, orz, ovăz și rapiță. Dar și câteva sute de hectare cu lucernă. Pentru animale.
Ar fi multe de spus despre un asemenea loc, aflat la doi pași de Dunăre, cu un sol mai degrabă nisipos și pe alocuri cu băltiri. Dar am promis că voi reveni la primăvară, atunci când albul zăpezilor va fi înlocuit cu albul solariilor.


BLÂNDA SPERANȚĂ A PROFITULUI
La Desa sunt 180 hectare de spațiu protejat, din care doar 10% sunt cât de cât mai moderne. Mai ales cele realizate din fondurile accesate pe Măsurile 141 și 112. De altfel, așa au și rămas tinerii în sat. Cele 640 de proiecte aprobate i-au făcut să rămână legați de glie. Dar nu cu lanțuri ale robiei, ci cu blânda speranță a profitului.

 

“FĂCEAM DE-O DACIE PE SEZON”
Gheorghiță Cojocaru (44 ani) a muncit de mic copil doar la legume. A absolvit liceul, dar nu a muncit altundeva decât pe terenul lui. Pe vremea lui Ceaușescu și în următorii zece ani după Revoluție, veniturile erau importante, spune acesta. „Făceam de câte-o Dacie pe sezon, iar acum fac doar de puntea spate. Vindem roșiile la prețul din 2000. Cât făceam atunci pe zece ari, fac acum pe un pogon”, se plânge fermierul al cărui fiu nu pare să preia afacerea familiei, angajându-se la fabrica de confecții din Calafat. „Eu l-am încurajat să o facă”, spune, trist, fermierul.
Gheorghiță Cojocaru își pregătește an de an răsadurile pentru cei 5.000 mp de roșii, ardei gras, capia sau vinete. „Ne-ar fi bun un magazin cu inputuri aici la noi. Așa..., cumpărăm totul de la Poiana Mare”.


“MUNCIM DIN GREU ȘI LA VâNZARE”
Benone Crăițoiu lucrează peste un hectar cu legume. Și în solar, și în câmp. Nici el nu a muncit în altă parte decât în legumicultură. Din tată-n fiu. El are două fete acum. Una de 17, alta de 21 de ani.
Marfa o vinde direct la piață, dar îi este greu. „Locurile bune din pețe sunt ale negustorilor, iar noi muncim din greu și la vânzare”. Ion Petcu a fost strungar la Turnu Severin dar a fost nevoit să aplice cunoștiințele de desen tehnic pentru a-și desena solariile. Acum are 1 pogon de spațiu protejat și muncește cu soția și nora cu băiatul. „Fata o am la școală. îmi doresc să accesez fonduri europene pentru a mă dezvolta și îmi pun speranțele în fata asta”, recunoaște legumicultorul priceput la prelucrarea prin așchiere a problemelor de zi cu zi. „Nu avem acces la credite, băncile nu ne acceptă și, dacă am face cooperative aia poate nu o să mai fim nevoiți să vindem fără factură. Că ăștia, samsarii, nu vor factură, că se încarcă cu TVA-ul”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 3 (186) din 15-28 februarie 2017

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizat: 1261 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!