Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Asociaţia „PRODUS DE CLUJ” - minunile din mâinile producătorilor populari

Publicat: 23 iulie 2018 - 10:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Străbătând la pas Târgul Agraria de la Jucu, mi-am dorit să vizitez spaţiul îmbietor şi plin de culoare al Asociaţiei „Produs de Cluj”. Văzusem din treacăt standurile producătorilor şi meşterilor populari, păstrători ai tradiţiilor populare şi culinare clujene, care şi-au etalat produsele: uleiuri presate la rece, produse de stupină, dulceţuri, turtă dulce, siropuri, toate preparate în mod tradiţional, dar şi ale creatorilor de costume populare, obiecte de artizanat, bijuterii, păpuşi, suveniruri, dar şi articole din piele sau din lemn. 

Mi-am organizat în aşa fel timpul încât să poposesc câteva minute printre minunile pe care le au în suflet şi care ies din mâinile acestor făuritori de bun şi de frumos.

Delia Catană_b

Uleiul - o afacere ce merge ca unsă!
Primul stand, cel reprezentat de un produs de oloiniţă. „Avem expus ulei de floarea-soarelui presat la rece. Oferim un singur sortiment, în mai multe ambalaje şi diferite cantităţi”, ne-a declarat cu un zâmbet discret afişat Delia Catană. Împreună cu soţul ei au început afacerea de familie în august, anul trecut. În gospodăria lor din Cluj-Napoca au amenajat şi autorizat o microunitate de procesare cu o capacitate de 300 litri de ulei pe zi. Distribuie produsul presat la rece, rezultat din linia tehnologică, pe o reţea de 20 de magazine mixte din municipiul Cluj-Napoca. „Materia primă o primim de tatăl meu. Este producător agricol şi cultivă o suprafaţă de 200 de hectare teren arabil, la 12 km depărtare de reşedinţa de judeţ. Piaţa, deocamdată, merge bine, clienţii noştri sunt mulţumiţi de ceea ce le oferim. Cea mai grea problemă întâmpinată de un începător este intrarea pe piaţă; este greu să faci produsul cunoscut. Dar nu avem ce face, suntem încă tineri şi... optimişti”, ne-a declarat cu acelaşi zâmbet Delia Catană.

Palfi Csaba_b

Palfi Csaba - meşterul lemnar îndrăgostit de meseria lui
Am întârziat preţ de câteva minute la standul de artizanat al lui Palfi Csaba, din Şaula, comuna Izvorul Crişului, judeţul Cluj, „meşter lemnar îndrăgostit de meseria mea”, după cum se autocaracterizează. „Toate lucrurile sunt realizate din lemn şi pot fi utilizate. Spre exemplu, măsuţele, scăunelele pentru copii sau adulţi, diferite farfurii, alte obiecte şi au utilitate casnică, nu numai rol decorativ”, a explicat artizanul.

O piaţă strâmtorită
După care ne spune, cu oarece mâhnire, că afacerea la această dată nu prea are viitor, este serios ameninţată de chinezăriile care au invadat tot mai agresiv piaţa. „Piaţa de profil, a artizanatului din lemn, e cam strâmtorată. Tineretul din ziua de azi preferă jucării din plastic, luminoase şi sonore; nu cumpără produse din lemn. La Şaula, am un atelier de lemnărie cu patru angajaţi, producem o mare diversitate de produse: mobilă, mobilă sculptată, candelabre, rame, jucării. Dar este o modă; toată lumea vrea din pal furniruit, lemnul e lăsat mai încolo, nu are căutare! Nu-i vorbă că e mai scump şi-i mai greu de lucrat”, ne-a declarat meşterul popular. Şi a simţit nevoia să continue: „Efectiv nu am comenzi, ar fi bine să lucrăm la comandă. Când nu vin solicitările, atunci suntem nevoiţi să mai facem scaune, unele obiecte de bucătărie sau jucării pentru copii. Folosim mai mult lemnul de brad, că e mai ieftin. Dacă lucrăm în fag, e preţul dublu, că se prelucrează mai greu”.

Povestea vieţii, încrustată în lemn
Meşterul Palfi Csaba are o poveste care ar putea fi încrustată în lemn. Începe să o depene: „Dacă o să spui, nu o va crede nimenea! Am şase meserii! Mai întâi, am fost lăcătuş mecanic la Cluj, la uzina de maşini-unelte Unirea. După aia, m-am lăsat şi am mers în armată. Apoi am fost pe rând electrician, şofer, tâmplar, sculptor şi am şi meserie de bucătar cu diplomă. Vreau să vă spui că am urmat Şcoala Populară de Artă, dar şi cursurile de doi ani la Arta Jucăriilor, de la Cluj”.

Prelucrarea lemnului, meşteşug şi mod de viaţă
„Tradiţia acestui meşteşug în familia mea a început odată cu mine. Tâmplăria am învăţat-o în şcoală. Mai târziu am descoperit sculptura în lemn. Mi-am dat seama că cele două merg extraordinar de bine împreună. Astfel, de 20 de ani şi mai bine, prelucrarea lemnului pentru mine este nu doar un meşteşug, ci un mod de viaţă, sursa mea de trăit. De aceea caut să o slujesc din ce în ce mai bine”, a conchis meşterul Palfi Csaba.

Ioana Danciu_b

Coacăzele negre - „elixirul tinereţii”
Paşii m-au îndreptat spre standul cu coacăze negre. Ioana Danciu a venit din comuna clujeană Arghireşu cu produse naturale din aceste fructe mici, parfumate, acrişoare şi pline de vitamine. “Avem plantate trei hectare cu coacăze negre. Deja, exploataţia se află în al doilea an de producţie. Acum am început şi construcţia laboratorului de microproducţie”, ne-a declarat producătoarea.
Potrivit clujencei, cheltuielile cu acest microbusiness familial sunt greu de cuantificat în această etapă, dar până acum au depăşit suma de 20 mii de euro. “Iniţial, împreună cu soţul, ne-am gândit să plantăm mai multe specii de pomi şi arbuşti fructiferi. Am făcut analiza agrochimică a solului şi concluzia specialiştilor a fost că pe terenul nostru coacăzul se pretează cel mai bine a fi cultivat. Ne-am bucurat şi pentru faptul că tehnologia de îngrijire este una relativ simplă şi ne-a venit mai uşor de învăţat, cu toate că noi nu avem pregătire în domeniul horticulturii”, a precizat Ioana Danciu.

„Cei care au cumpărat, au revenit”
„Deocamdată, până va fi pus în funcţiune laboratorul, lucrăm artizanal. Oferim vizitatorilor din târg dulceaţă, vin şi sirop din coacăze negre. Am început de anul trecut, am fost prezenţi în piaţă şi în târgurile organizate în ţară pentru a ne vinde produsele. Am observat cu satisfacţie că oamenii care au cumpărat de la noi s-au întors cu alte solicitări. Ceea ce este mare lucru; oferim spre consum produse sănătoase, apreciate de publicul consumator”, a concluzionat producătoarea din Arghireşu.

Florin Rus_b

Turta dulce de la Turda
Ultima „haltă” o fac în faţa unui stand cu dulciuri de casă. Florin Rus, din Turda, îmbia clienţii cu ciocolată şi turtă dulce cu miere, „produse naturale, fără conservanţi şi fără... E-uri”, după cum susţinea. Intru în discuţie cu el, după ce-i serveşte pe micii clienţi pofticioşi.
„Afacerea am început-o cu şapte-opt ani în urmă. Mama mea a avut o reţetă de ciocolată făcută-n casă, transmisă din bătrâni. A îmbunătăţit-o şi mai apoi a scos-o pe piaţă. La această dată, avem un laborator de producţie autorizat, suntem prezenţi numai la târguri cu produsele noastre”, ne-a declarat Florin Rus.
Privesc taraba. Preţul este unul fix: 5 lei/100 g şi pare accesibil, din moment ce numeroase mame cu copii se opresc şi fac rând la figurinele din turtă dulce de Turda cu miere, ce nu conţine coloranţi şi nici aditivi alimentari. Acelaşi preţ şi pentru sortimentele de batoane de ciocolată.
Florin Rus a venit la Agraria (aşa cum o face la toate târgurile de profil la care participă) ca să vândă câteva sute de produse din turtă dulce şi ciocolată cu diverse umpluturi: vanilie, cafea, nucă, merişoare, stafide, alune, arahide... Ne spune că rareori se mai întoarce cu marfa acasă. Şi aici, la târgul din parcul industrial de la Jucu, se pare că nu sunt motive ca regula să nu fie confirmată!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 822 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?