Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ansamblul NEDEIA a renăscut şi are viitor!

Publicat: 16 septembrie 2018 - 01:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Novaci, copii şi oameni mari se străduiesc să ducă mai departe, împreună, o istorie de 50 de ani a dansului şi cântului popular. Ansamblul Folcloric „Nedeia” a renăscut cu forţe proaspete.

„Ansamblul „Nedeia” din Novaci a fost înfiinţat cu peste 51 de ani în urmă. Unii dintre cei care au pus bazele acestui ansamblu mai trăiesc şi astăzi, oameni dăruiţi zonei, în general provenind din comunitatea păstorească. Eu eram în clasa a şaptea, cred, când am venit la ansamblu, cu mătuşile mele, care acum au 92 şi 94 de ani. Mai târziu, ansamblul s-a extins şi pe lângă dansatori avea şi peste 20 de fluieraşi renumiţi”, ne povesteşte Elena Basarabă, directorul Casei de Cultură Novaci.
Nuşa (cum îi spun cunoscuţii) Basarabă este de meserie profesor de sport şi conduce Casa de Cultură Novaci doar din luna mai 2018. Este toată energie şi pasiune. Într-o lună a reuşit să coopteze câteva zeci de copii şi tineri din zonă în Ansamblul „Nedeia”. Cei mai mulţi sunt dansatori, dar printre ei sunt şi câţiva solişti şi instrumentişti talentaţi. Majoritatea sunt elevi de gimnaziu şi de liceu, dar sunt şi copii mai mici, de numai cinci ani, care vin la dansuri. Deocamdată fac totul cu instructori voluntari şi, deşi sunt la început, au fost deja la câteva festivaluri.

Ansamblul „Nedeia” a renăscut şi are viitor_b

Planuri mari
„Suntem la început de drum, am găsit un ansamblu format din 12 persoane, acum au venit mulţi copii şi suntem vreo 40, dar intenţionăm să trecem de 100 de persoane în ansamblu, şi copii, dar şi vârstnici, care să vină măcar o dată pe lună la dansuri, sau măcar să facem o horă a satului de două, trei ori pe an, în care să se încingă toţi. Avem semnale chiar şi de la foşti elevi, care acum sunt plecaţi pe la multinaţionale şi ne scriu pe internet că vor să revină, ne întreabă cum sunt paşii de la un dans sau altul, că au uitat”, spune Elena Basarabă.
„Deocamdată avem ansamblul doar pe dansuri populare. Avem câţiva tineri în zonă care cântă frumos la saxofon şi vrem să facem şi un ansamblu de suflători, să facem un brand, pentru că avem tineri foarte talentaţi în comunitate”, adaugă aceasta.

Ansamblul „Nedeia” a renăscut şi are viitor_b

Tradiţii păstoreşti, cu influenţe din Ardeal şi Banat
La sfârşitul lunii iunie, când i-am vizitat noi, o parte dintre tinerii dansatori s-au strâns la grădiniţa din satul Pociovaliştea, să ne ofere un spectacol de dans şi tradiţii de Sânziene. S-au mobilizat o mulţime de oameni, care au cules flori de Sânziene, au împletit coroniţe, au mutat mobilier ca să transforme sala de sport în sală de spectacol, pentru că ploaia le-a încurcat, în ultimul moment, planurile. Ştiţi cum, în aproape orice loc de ţară ajungi, oamenii se dau peste cap să îţi pună în faţă tot ce au ei mai bun. Exact aşa a fost, copii care ne-au topit inimile şi femei din sat care ne-au povestit tradiţii de Sânziene în timp ce împleteau cununi din flori.
„Dansul pe care l-am prezentat a fost „Mărunta”. „Haţegana” din Ardeal la noi se numeşte „Învârtita”, iar „Învârtitei” din Ardeal noi îi spunem „Şchioapa”, dar se joacă la fel, paşii sunt aproape identici. Muzica din Ardeal are foarte multă trecere la noi, dar în ultimii ani avem şi o influenţă destul de mare din Banat, unde păstorii novăceni au ajuns datorită transhumanţei şi au venit cu această influenţă, însă muzica cea mai plăcută novăcenilor este muzica ciobănească”, ne-a mai spus Elena Basarabă.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)

Viitor pentru sate_b

Vizualizat: 1647 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?