Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Şi PURICII compromit STARTUL RAPIŢEI în vegetaţie

Publicat: 05 septembrie 2018 - 13:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii din sudul ţării au demarat pregătirile pentru semănatul rapiţei de toamnă, cu speranţa de a obţine o recoltă bogată care să fie valorificată la un preţ cât mai bun. Cultivatorii aleg cei mai potriviţi hibrizi pentru zona lor, aplică cea mai bună agrotehnică şi nu fac rabat de la fertilizare, toate acestea pentru a asigura cele mai bune condiţii unui start cât mai bun al culturii. Dar oricât de experimentaţi ar fi, au parte şi de noi provocări. Una dintre ele este tratamentul seminţelor.

După cum bine ştiţi, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, în Uniunea Europeană s-a decis interzicerea folosirii celor trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor - imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam - la toate culturile de câmp, cu excepţia spaţiilor protejate permanent (sere profesionale). Ce înseamnă această interdicţie? Practic, pentru tratamentul seminţelor de rapiţă în vederea combaterii atacului puricilor de pământ (Phyllotreta spp.) şi a puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) a rămas omologată o singură substanţă activă (cyantraniliprole). Cu excepţia perioadelor când se aprobă derogări ce permite utilizarea nneonicotinoidelor.

Foto 1 - Purici prezenţi pe samulastra de rapiţă (13 iulie 2018)_b

Dăunătorii rapiţei nu ţin cont de reglementările UE!
Mulţi se întreabă cât de periculoşi sunt aceşti dăunători ai rapiţei şi ce se întâmplă dacă nu se tratează seminţele. Alţii susţin că nu se poate compara sensibilitatea la dăunători a rapiţei în toamnă cu cea a porumbului sau a florii-soarelui în primăvară şi că rapiţa nu poate să dispară din câmp la începutul vegetaţiei aşa cum se întâmplă în primăvară cu porumbul sau cu floarea atacate de Tanymecus dilaticollis. Ei bine, nu este chiar aşa. Puricii rapiţei sunt un grup de dăunători prezenţi an de an la începutul perioadei de vegetaţie a rapiţei. Atacul insectelor este foarte periculos când plantele se află în fazele de la răsărire şi până în trei frunze). Poate nu dispar plantele de rapiţă imediat, aşa cum se poate întâmpla în cazul porumbului sau a florii-soarelui, dar în caz de atac ridicat al puricilor, coroborat cu condiţii meteo nefavorabile, poate să aibă loc o călire necorespunzătoare a plantelor, drept urmare există riscul ca acestea să nu treacă de iarnă.

Foto 2 - Purici prinşi în capcanele entomologice (24 iulie 2018)_b

Toamna secetoasă - aliata puricilor, duşmanul rapiţei
Să revenim la purici. Aceştia sunt favorizaţi de temperaturile ridicate şi de seceta survenită în prima parte a toamnei. Pe de altă parte, seceta poate avea drept consecinţă o răsărire slabă şi neuniformă a plantelor de rapiţă, iar cele care răsar sunt stânjenite în dezvoltarea lor, deci sunt create condiţiile ideale pentru manifestarea atacului puricilor. Ce se întâmplă dacă nu tratăm seminţele de rapiţă? Pot să dispară plantele de rapiţă din cauza atacului de Phyllotreta spp. şi Psylliodes chrysocephala? Sigur că DA! În sprijinul afirmaţiilor aduc argumente şi date din experienţa personală.
• În luna septembrie a anului 2010 a fost secetă. În prima zi a lunii s-au înregistrat 4,5 mm precipitaţii, apoi până pe 20 septembrie, doar 0,6 mm. Din această cauză, plantele au răsărit cu întârziere şi neuniform. Ca urmare a temperaturilor de peste 30oC, atacul de purici în solele netratate a fost ridicat. La plantele răsărite mai târziu, atacul de purici a continuat, acestea având o dezvoltare slabă. În ultima decadă a lunii octombrie au sosit brumele de toamnă. Plantele netratate, atacate de purici şi cu o dezvoltare slabă nu au mai suportat şi stresul cauzat de temperaturile scăzute şi au murit. În schimb, plantele din seminţe tratate au supravieţuit atacului puricilor, având o dezvoltare normală, şi au trecut cu bine şi peste brumele din luna octombrie.
• Toamna anului 2011 a fost una dintre cele mai secetoase din perioada recentă. Deşi pe 7 septembrie s-au înregistrat 12,5 mm de precipitaţii, suficient pentru răsărirea plantelor, climatul care a urmat a fost un coşmar pentru majoritatea fermierilor din sudul şi sud-estul ţării. Următoarea ploaie căzută a fost pe data de 30 septembrie, în cantitate de doar... 0,2 mm. Între 8 septembrie şi 9 octombrie s-au înregistrat, în total, 0,3 mm de precipitaţii. Pe 9 octombrie au mai căzut 21,2 mm de precipitaţii, dar aceste ploi au venit prea târziu. În majoritatea cazurilor, plantele au răsărit cu întârziere, iar la cele netratate, atacul puricilor a fost ridicat. Prin urmare plantele nu au intrat călite în iarnă şi au pierit până în primăvara următoare. Pentru a avea un tablou complet al acelei toamne secetoase, ar mai fi de adăugat că în luna noiembrie s-au înregistrat numai 2,7 mm precipitaţii.
• Anul 2012 a avut, de asemenea, o toamnă atipică. La INCDA Fundulea, în septembrie s-au înregistrat în total 49,1 mm de apă. Din această cantitate lunară, 42,6 litri au căzut într-o singură zi. Tendinţa este observată şi în alte luni. În unele cazuri sunt mai puţine zile cu precipitaţii, dar a crescut cantitatea înregistrată într-o singură zi. Nu este o regulă generală, însă. Problema toamnei lui 2012 a fost că acele ploi torenţiale au survenit pe data de 21 septembrie! În primele 15 zile ale lunii nu a căzut nici un strop de apă, iar temperaturile au fost peste medie, cu maxime ce au depăşit, în unele zile, şi 31oC. Plantele semănate înainte de ploile de pe 28 şi 29 august (când s-au acumulat 16,6 mm de precipitaţii) au răsărit, dar cele netratate au fost atacate de purici, cauzând pierderi ridicate.

Foto 3 - Daune produse de puricii de pământ (Phyllotreta spp.) la plantele de rapiţă (25 septembrie 2017)_b

Anii ploioşi şi „insulele” lor aride
Toamna anului 2013 a asigurat condiţii pentru un start perfect al culturii de rapiţă. Precipitaţiile înregistrate în zona de sud a ţării au fost peste mediile multianuale în lunile septembrie şi octombrie. În perioada 10-14 septembrie s-au înregistrat 40 mm precipitaţii, corespunzătoare unei bune porniri în vegetaţie a culturii. Apoi, în ultima zi a lui septembrie şi în prima zi din octombrie s-au înregistrat 100 mm precipitaţii!
Această tendinţă s-a menţinut şi în toamnele următorilor ani, când au fost cantităţi mai ridicate de precipitaţii în sudul ţării, dar distribuţia acestora a fost neuniformă. Chiar dacă în ultimii ani am avut parte de toamne mai ploioase, nu ar trebui să uităm că, aşa cum în luna aprilie a acestui an, în multe zone ale ţării nu a căzut nici un strop de ploaie, aşa se poate întâmpla şi în luna septembrie. Trebuie să fim pregătiţi pentru orice surpriză a vremii.
Insectele au o capacitate de adaptare ridicată, multe cercetări desfăşurate în ţările cu agricultură dezvoltată au scos în evidenţă faptul că dăunătorii iubitori de căldură şi de secetă, cum este şi cazul speciilor de purici care atacă rapiţa (Phyllotreta spp. şi Psylliodes chrysocephala), sunt favorizaţi de schimbările climatice.

Foto 4 - Plante de rapiţă compromise ca urmare a răsăririi neuniforme şi a atacului ridicat al puricilor (8 noiembrie 2010)_b


NORMELE EUROPENE IGNORĂ ŞTIINŢA AGRICOLĂ
Şi în toamna acestui an există derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor de rapiţă. De asemenea, se mai poate folosi şi substanţa activă cyantraniliprole, recent omologată prin recunoaştere mutuală, nefiind luate în considerare rezultatele experienţelor efectuate în ţară la rapiţa de toamnă! Conform legislaţiei UE, este în regulă ca o substanţă activă să fie omologată prin recunoaştere mutuală a rezultatelor dintr-o altă ţară, de pe aceeaşi zonă climatică cu ţara noastră, dar oare acest lucru este corect şi din punct de vedere al ştiinţei agricole, cunoscut fiind faptul că fiecare ţară are particularităţile ei (climatice şi din punct de vedere al dăunătorilor)?
La anul însă este foarte posibil să rămânem numai cu o singură substanţă activă disponibilă pentru tratamentul seminţelor de rapiţă. Va mai fi posibilă o alternanţă a substanţelor active pentru o bună combatere a dăunătorilor în acest mod? Viitorul nu se anunţă tocmai roz pentru fermierii de pe teritoriul UE. Oare insectele dăunătoare sunt cel mai mare duşman al agriculturii sau birocraţii din Parlamentul European, pentru care totul se traduce în voturi?

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

Vizualizat: 370 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?